tag:blogger.com,1999:blog-6572774327105467888.post755047443242207268..comments2023-10-31T11:09:39.268+02:00Comments on rebel_yell: In loc de introducere in ce va urma sa povestesc despre sistemul prescolar suedezLiaLiahttp://www.blogger.com/profile/16464896224573567940noreply@blogger.comBlogger47125tag:blogger.com,1999:blog-6572774327105467888.post-16231375477029954042012-11-27T20:48:52.990+02:002012-11-27T20:48:52.990+02:00Paradigma modernista (Comenius, Rousseau) ne domin...Paradigma modernista (Comenius, Rousseau) ne domina gandirea si abordarea si viziunea asupra vietii si a tot de vreo 400 de ani. In cadrul modernismului avem psihologia dezvoltarii lui Piaget, pedagogia Montessori, pedagogia traditionala in Suedia, Germania, Anglia, cam toata Europa si SUA. De vreo 30 de ani a aparut o alta paradigma, posstmodernista, care nu vrea sa anuleze modernismul, ci pune sub semnul intrebarii anumite chestiuni (am scris la alte comentarii, nu mai intru acum in detalii, dar printre chestiuni e si ce am scris mai sus, abordarea modernista spune ca suntem intr-un anumit fel, postmodernismul spune ca devenim cumva sau altcumva in functie de mediu, context, situatii. LiaLiahttps://www.blogger.com/profile/16464896224573567940noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-6572774327105467888.post-57724708818400323362012-11-26T20:06:05.448+02:002012-11-26T20:06:05.448+02:00Si n-am studiat literatura suedeza sau istoria ped...Si n-am studiat literatura suedeza sau istoria pedagogiei, dar selma lagerlöf mi se pare genul de personalitate "inspiranta" . si a si trait in perioada potrivita <br />zic si eu. ce pofta mi-e sa ma intorc la scoala!Miha Furduihttps://www.blogger.com/profile/10905379218843265023noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-6572774327105467888.post-74629270030667856732012-11-25T22:31:21.691+02:002012-11-25T22:31:21.691+02:00Mie invatamantul suedez si mi se pare ca-si trage ...Mie invatamantul suedez si mi se pare ca-si trage sevele din cultura "protestanta" de oameni harnici, gospodari, care fac lucrul cu rost si cap, nu risipesc, etc (imi urasc tastatura)<br /> <br />Despre precursori, de ce n-ar fi tot Comenius, Rousseau si Pestalozzi? Cat e mult conteaza plasarea in spatiu? In istoria pedagogiei sunt uriasi. Noi i-am studiat la liceu (pedagogic). Poate am avut si o profa foarte inspirata la materia asta... <br />Iar valenta "protestanta" chiar e de luat in seama. Vezi chiar si protestantii romani (greco-catolicii, maghiarii reformati, sasii luterani)si atitudinea lor fata e comunitate, gospodarie si dezvoltare personala. <br />As scrie muuult, dar mi-am stricat tastatura si dureaza o vesnicie si mi-e greu sa-mi tin ideile pe langa mine.Miha Furduihttps://www.blogger.com/profile/10905379218843265023noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-6572774327105467888.post-65443746969165246472012-11-16T16:57:20.141+02:002012-11-16T16:57:20.141+02:00Modelul Reggio Emilia este cunoscut si preluat in ...Modelul Reggio Emilia este cunoscut si preluat in toata lumea, dar nu caracterizeaza tot sistemul educational italian. Dar uite ca si Montessori tot italianca era si a pus bazele unui sistem pedagogic care exista si azi. <br />Long life learning e conceptul pe care se bazeaza sistemul de edcuatie suedez, oricare ar fi metodele pedagogice abordate. Am inceput sa scriu (intr-un text mai sus in blog) despre teoriile de la baza pedagogiei suedeze, pas cu pas, pe masura ce invat si eu la scoala. Dupa cum iti spuneam, nu exista (din ce vad pana acum) un mare greucean suedez sau danez care sa fi pus o mega teorie pe masa, ci tot pe teorii moderniste si postmoderniste, Piaget, Vygotski, psihologia dezvoltarii, etc etc s-au dezvoltat si modificat si imbunatatit modalitatile de lucru, oameni multi (pedagogi, psihologi, oameni de stiinta) care nu au luat de bun o teorie si gata, ci au intors-o pe 100 de parti, au pus intrebari, au venit cu raspunsuri. <br /><br />Spui tu: intrebarea pedagogului nu e ''ce l-ar interesa pe copil? ci ''prin ce fel pot sa-i stimulez cat mai bine potentialul, fara sa-l extenuez prea mult, dar in functie de interesele mele''. Aici iti spun eu ca este diferenta intre pedagogia clasica, traditionala, extrem de bine intrata in creier si mentalitati si noua abordare (vezi Reggio Emilia, postmodernism, Michael Foucault): in metoda traditionala se pune problema ce materiale cred eu ca l-ar interesa pe copil ca sa ajunga la rezultatele pe care eu le astept, in cea noua este da-i copilului posibilitatea sa aleaga material, sa interactioneze in proprii termeni si dupa propriile interese, intrebari, si ce iese ca rezultat (mod de interactionare cu materialul, cu ceilalti, cu "materia" - matematica, fizica, limba, etc - ) discutam si analizam nu doar un pedagog, ci mai multi, observam, cautam raspunsuri pentru ce si cum sa facem ca acesti copii sa isi continue cercetarea si invatarea. Se pune f mult accept pe ce invata pedagogii de la copii, ceea ce in mod traditional nu prea exista. Diferenta esentiala intre cele doua teorii este ca cea traditionala vede copilul ca ce ESTE, VA FI si POATE FI (cuminte, neatent, obraznic, interesat, dezinteresat, activ, pasiv, e normal ca face asa ca e baiat/fetita, are 4 ani e normal sa poata X si anormal sa nu poata Y, psihologia dezvoltarii, trepte, norme prestabilite) si teoria postmodernista unde copilul DEVINE cumva si ceva in functie de context, situatie, activitate. Prima pune focul pe ce este sau poate un copil, se evalueaza copilul, activitatea pedagogica si mediul, contextul sunt prea putin bagate in seama, sunt luate ca adevaruri si realitati general valabile. Cea de-a doua pune accent pe ce se poate schimba si imbunatati in activitate si metoda pedagogica pentru a-i crea copilului un context care sa il ajute sa descopere, sa invete, sa puna intrebari. <br /><br />Cheia de gat au avut-o foarte multi, unii au ajuns maturi acriti de viata, altii iresponsabili, altii deprimati, altii mari manageri si oameni de succes, altii si-au luat traista in bat si au inceput alta viata in strainatate. Nu cred ca e cheia elementul definitoriu, mai e si ce am devenit in diferite contexte, situatii, cum ne-am folosit creierul si sansele. <br /><br />Numai bine!LiaLiahttps://www.blogger.com/profile/16464896224573567940noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-6572774327105467888.post-15856187567966533472012-11-16T01:46:38.311+02:002012-11-16T01:46:38.311+02:00modelul pedagogic italian aplicat in Suedia.. nu t...modelul pedagogic italian aplicat in Suedia.. nu te-ai fi asteptat<br />sistemele de invatamant sunt o perpetua incercare de ajustare a stiintei in directia stimularii personalitatii omului,pana la urma, si nu doar a copilului ( vezi long life learning), iei de unde poti si cat poti,aplici, masori ,ajustezi, iei decizii<br /><br />eu intrebam de precursorii suedezi ca sa-mi formez o idee despre valori ,directia si viziunea lor pedagogica pe care n-o stiu, n-o vad dar o simt . .si in contopirea asta cu natura, ca libertate inafara clasei si in experienta directa , nu indirecta care implicit conduce la autodescoperire; ca metoda pedagogica este optimala, perfecta, observatie directa si experiment/ investigare se numeste si conduce spre succes educational garantat.<br />nu , Romania nu a avut inclusa contopirea cu natura in educatie, a avut zeci de ani de comunism cu scoli standard cu gratii, clopotel si uniforme. insectare si clasoare.<br />Spania si Italia au avut un trecut politic tumultos, nu cred ca au scos copilu la aer,dar nu stiu exact.dar cu siguranta in antichitatea lor au existat atatea genii, ca au ramas cu ceva si despre ''paideia''.<br /> nu, ideea ca copilul este mobila in clasa si ca el trebuie sa vada doar ceafa celui din fata e invechita, chiar si in Romania. creator, asta e linia , dar nu se reuseste la noi.<br /><br /> <br /> intrebarea pedagogului nu e ''ce l-ar interesa pe copil? ci ''prin ce fel pot sa-i stimulez cat mai bine potentialul, fara sa-l extenuez prea mult, dar in functie de interesele mele''<br /><br />era clar ca poezia vine de la ei, ma rog, toate popoarele au poezii morale. conteaza alegerea, nu neaparat folclorul<br /> efectul pygmalion vine in completarea definitiei abuzului in care abuzatul este minorul;<br />abuzurile au multe forme , de la emotional pana la fizic e o gama intreaga, intimidare, injosire, neglijenta,manipulare etc,..bataia e forma cea mai ''cunoscuta'' si ele marcheaza individul pentru intreaga viata. model copiat prin imitare din generatii,bataia rupta din iad<br /><br />cheia de gat te-a ajutat sa-ti revendici acum drepturile intr-o tara straina intr-o limba care nu-i a ta. poate ma-nsel eu.<br /><br />bye<br />Anonymousnoreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-6572774327105467888.post-8692889449902492582012-10-29T23:53:38.344+02:002012-10-29T23:53:38.344+02:00atunci e bine ca nu poti deschide. Da, e o clasa 1...atunci e bine ca nu poti deschide. Da, e o clasa 1 in Bucuresti cu o invatatoare care sper sa isi piarda dreptul de catedra.Anonymousnoreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-6572774327105467888.post-83827189440303579932012-10-29T23:06:18.442+02:002012-10-29T23:06:18.442+02:00Din pacate, nu pot deschide video-ul
This video h...Din pacate, nu pot deschide video-ul <br />This video has been removed as a violation of YouTube's policy prohibiting content designed to harass, bully or threaten.<br />Daca e ceva negativ, nici nu vreau sa vad de fapt, am vazut deja prea multe aberatii.LiaLiahttps://www.blogger.com/profile/16464896224573567940noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-6572774327105467888.post-42027116015056921492012-10-29T12:40:06.314+02:002012-10-29T12:40:06.314+02:00Lia, cred ca am inteles ce ai spus. Respectul pt c...Lia, cred ca am inteles ce ai spus. Respectul pt ceilalti se incepe si cu respectul pt munca celorlalti, si cel mai bun exemplu e din familie, facand singur ceea ce fac si ceilalti. <br /><br />Off topic: invatatoare in Bucuresti: http://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=b9eHD2aJ-AQ#! (am primit pe meil, nu imi vine sa cred ca exista asa ceva)Anonymousnoreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-6572774327105467888.post-92085906849565837722012-10-26T09:51:31.859+03:002012-10-26T09:51:31.859+03:00Victor, sa iti explic cum am vazut eu din contactu...Victor, sa iti explic cum am vazut eu din contactul de 2 ani institutionalizati din Bucuresti. Parinti cu pretentii si asteptari f. mari! activitati cerute la copii prea mici, iar daca gradinita nu ofera, atunci e considerata ca prea slaba, etc.<br />In contrast, parintii de copii mai mari (inca nu am ajuns sa fiu si eu parinte de copil mai mare in Romania, si sper ca nici sa nu fie cazul) devin mult mai relaxati, sunt constienti deja ca se poate si fara bani. Astfel la generala si la liceu nu le mai pasa ca nu au calculator, imprimanta in clasa, proiector, termopane si banci proaspat schimbate, optionale sau nu. Nu stiu daca devin mai indiferenti, sau deja vad ca banii se duc pe altele. <br /><br />Despre parerea mea de cadrele de invatamant, o spun pt ca nu le este predata asta in scoli. Nu sunt formati sa lucreze decat cu varfuri, asta este pedagogia actuala predata. Sunt cateva fundatii care incearca sa reeduce profesorii, sa le predea si conceptul de lucru in echipa, pe proiecte, si majoritatea nici ei nu stiu sa lucreze intre ei si sunt oameni maturi. Pedagogia predata si aplicata ramane aceeasi: dictare reproducere. F. putini au curajul sa rupa asta, sa nu respecte metodica ministerului si sa faca altceva. Nu se preda nici conceptul predat de pedagogie cu lucru pe mai multe nivele, nici clase concomitente (la tara sunt clasele comasate, iar pe cine stiu eu profesor de genul asta a gasit abia pe site-urile internationale ceva metodologii de predare). <br /><br />Eu consider ca in invatamant exista o alta plaga, mult mai rea, care uniformizeaza si triaza: inspectoratul. In provincie (nu cunosc situatia in Bucuresti, dar iti explic apoi cum am feed-back): ca sa aplici ca suplinitor dai spaga. Altfel te pierzi in hartogaraie si birocratie. <br />Despre bucuresti, cunosc numai problema prietenei mele din Voluntari, mama de boboc clasa 1: a dat spaga ca sa mute copilul dintr-o clasa cu 50% de etnie si cu toaleta in curte. <br /><br />Evident ca sunt si cadre care isi dau interesul, care nu scriu cu greseli gramaticale, care nu ignora pe cei 3 copii de clasa 1 nu stiu sa scrie/citeasca, si reusesc sa motiveze pe majoritatea elevilor. Dar sunt f. putini. Pe cine stiu, au ales sa plece din invatamant - am intrebat pe amantrei de ce au plecat: ca nu mai suporta lupta cu MI-ATI NEDREPTATIT COPILUL / ministerul. Toti 3 au spus asta. Niciunul nu a zis de salariu, sau alte cele. Toti 3 lucreaza in continuare cu copii. Una din persoane cu bani mai putini. <br /><br />Prin copil sub medie, ma refer copil cu rezultate sub medie.<br /><br />Alt exemplu: cunosc 2 persoane care vor sa predea in Bucuresti. De ce? nu le pasa de bani, adora sa lucreze cu copii. Ca educator/suplinitor, trebuie sa faca facultate. Obligatoriu una de 2 mii lei pe an. Iar pretul creste - si nici nu isi pot echivala materiile din facultatea anterioara. Desi nu sunt de acord cu cele private, cred ca o universitate privata are metodica/progrrama mai dinamica si adaptata noului - dar uite ca nu sunt acceptate....<br /><br />Si multe multe multe alte exemple imi vin in minte... O femeiehttps://www.blogger.com/profile/02074229298859804907noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-6572774327105467888.post-15230113412855061822012-10-26T08:45:19.815+03:002012-10-26T08:45:19.815+03:00arakelian
24 octombrie 2012, 15:55 :
"Nu e ...arakelian <br />24 octombrie 2012, 15:55 : <br />"Nu e posibil de lasat carti in banca." <br />Nici nu ma gandisem la aceasta modalitate (pt "la noi") - eventual doar in "fisete" personale (individuale) incuiate, dar SI ACELEA "tinute" intr-o incapere supravegheata / pazita permanent, ca altfel si din dulap incuiat "fug" lucruri (dupa spargere). <br />"...parinti care cer lucru in plus..." <br />Teoretic, parintii n-au decat sa ceara (direct cadrului didactic) "lucru in plus" (in cadrul activitatii oficiale, cea pt care "cadrul" isi incaseaza salariul) pana le vine acru: nu parintii fac programa, nici programul de lucru. (Daca au asemenea doleante, parintii n-au decat sa se adreseze (cu petitii) "forurilor competente" - SAU sa se asocieze intre ei si sa "cotizeze" pt adunarea sumei necesare platii unei asemenea activitati suplimentare (extra-scolare), fie tot profesorului de la clasa, fie altui cadru didactic de respectiva specialitate.) <br />"...invatatori ce recomanda alte manuale..." <br />Este in regula SI cu "alte manuale" (bineinteles, cu acordul acelorasi "foruri competente" - SI al parintilor carora li se solicita sa plateasca acele "alte manuale") - DACA acele manuale "acopera" minimum toate aspectele din programa scolara - dar nu PE LANGA manualul "oficial", ci IN LOCUL acestuia. <br /><br />24 octombrie 2012, 16:05 : <br />"...cadrele de invatamant nu stiu si nici nu le pasa, sa lucreze cu copiii sub medie." <br />- N-ai precizat (si pt mine este neclar, desi important) la CE anume te-ai referit (mai exact) cu acel "sub medie": ca nivel momentan de dezvoltare (a cunostintelor) la care respectivul copil a ajuns deja? Ca-a... (Hm!) "posibilitati intelectuale"? Ca nivel de "dotare materiala"? Ca sprijin (individual) (atat material cat si - mai cu seama - ca indrumare) din partea parintilor / tutorilor / restului familiei / altor eventuali binevoitori (gen vecini, sau prieteni mai dotati / mai avansati, sau parinti binevoitori ai vreunora dintre prieteni / colegi)? <br />- In optica mea, prea "ai bagat la gramada" toate acele "cadre de invatamant": poate unii sunt intr-adevar asa cum i-ai descris, nepriceputi si lipsiti de bunavointa, da' poate altii stiu dar nu vor, altii or fi vrand dar nu se pricep, si mai exista si posibilitatea ca unii sa se si priceapa, sa si vrea - dar sa nu aiba posibilitatea, nefiind lasati (fie de catre vreunul dintre mentionatele "foruri competente", fie de catre cine-stie-CE "punct" obscur din legislatie / regulamente, fie de catre prea marea "incarcare" a cadrelor si/sau elevilor (astfel incat acestora nu le ramane indeajuns timp / energie / rabdare pt activitate suplimentara / "speciala"), fie de (sau eventual SI de) inegalitatea nivelului momentan de dezvoltare individuala al diferitilor copii din clasa si a "posibilitatilor" acestora... (Presupun ca parintii unui copil "sub medie" ca inteligenta s-ar bucura daca profesorul ar reduce ritmul predarii de cunostinte astfel incat si copilul sau sa poata "sa tina pasul", tot asa cum parintii unui copil supradotat s-ar bucura daca ritmul predarii cunostintelor ar fi accelerat pt ca respectivul copil pe de o parte sa nu se plictiseasca la scoala (fiind insuficient stimulat prin solicitari) si pe de alta parte sa se poata dezvolta cat mai rapid (devreme) / cat mai mult, folosindu-si cat mai deplin potentialul (daca este posibil - pana in zona limitelor proprii), dar daca nu se face dinainte o "sortare" a copiilor dupa posibilitati (de acest gen) este IMPOSIBIL pt un cadru didactic normal sa lucreze cu fiecare copil cu o alta "viteza", mai ales ca trebuie sa tina cont SI de pretentiile (indreptatite) ale parintilor copiilor "normali" ("aurea mediocritas") de a lucra in ritmul normal al celor care reprezinta majoritatea in respectiva clasa. VictorChhttps://www.blogger.com/profile/14880058464601845410noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-6572774327105467888.post-32388830577325708262012-10-24T23:29:21.627+03:002012-10-24T23:29:21.627+03:00Cu mare placere. Sa iti traiasca sanatoasa si feri...Cu mare placere. Sa iti traiasca sanatoasa si fericita fetita! :) Voi incerca sa scriu cat de cat periodic, dupa ce termin cate un curs (dureaza cam 4-6 saptamani fiecare). Termin pe 2 noiembrie cursul pe care il am acum, dupa care voi incepe unul ceva mai lung care include si 2 saptamani de practica, deci voi avea ce scrie :) <br />Eu am vazut copil plangand ca pur si simplu nu ii era foame, nu ii trebuia atunci mancare, dar mama insista si tipa si o obliga sa manance ca "trebuie sa mananci, uite la ceilalti copii cum mananca", eu nu am mancat morcovi si sfecla rosie pana pe la 20 de ani ca ma fortase mama sa mananc. Chiar azi mi-a povestit o prietena romanca de nepoata ei din Romania care a ajuns sa refuze mancarea, sa vomite, sa urasca mancarea, pentru ca mereu mama si bunica au indopat-o si fortat-o si hai, mananca, inca o lingurita! Si fetita are 5 ani. Copiii au propriul sistem de "protectie" si conservare chiar daca noua ni se pare ca "nu mananca nimic". Vorbim dupa o anumita varsta, cam 3 ani. Eu consider ca sa ii lasi sa isi aleaga hainele, sa ii lasi sa se imbrace si incalte singuri, sa invete usor usor sa isi puna in farfurie cat le trebuie si isi mai pun daca le e foame, sa nu ii indopi, ca nu mor de foame, le formeaza personalitatea si ii invata sa aiba responsabilitati, se simt respectati ca persoane. Eu i-am spus fiica-mii "bonus" (asa se cheama aici, si eu ii sunt mama bonus :p) ca daca isi duce hainele in cosul de rufe, le spal, le arunca pe dusumea, le gaseste acolo saptamana viitoare (o avem de luni pana miercuri la noi). Dupa 3 saptamani, cand a vrut tricoul X si blugii Y si nu i-a gasit la curate, a descoperit muntele cu haine murdare, lasat de mine pe dusumea (aproape in mijlocul sufrageriei, dar m-am luptat cu mine insami sa nu le misc hahaha!). A inteles, la 7 ani, ca daca vrea haine curate, trebuie sa le duca la cos, ca dupa masa isi duce farfuria la masina de spalat vase. Si asta nu o maturizeaza prea repede, ci o face sa inteleaga ca doar pt faptul ca e copil, nu inseamna ca ceilalti sunt aici doar ca sa o serveasca, ca si munca si obligatiile se impart, exact ca mancarea, joaca, bomboanele. Cu ea discutam deschis si fara minciuni, stie cand suntem mai stramtorati cu banii ca ne gasim de joaca acasa, in loc sa mergem la vreun loc de joaca unde se plateste, ca nu i se vor cumpara jucarii noi cand are deja o gramada care se prafuiesc acasa. Asa a fost invatata de cand s-a nascut, asa cum i s-a spus clar si sincer, desi avea doar 4 ani, ca mama si tata o iubesc, vor fi alaturi de ea tot timpul, dar nu se vor mai impaca niciodata. Asta in loc sa fie mintita ca poate, mama si tata inca se mai iubesc, dar au nevoie de timp, bla bla chestii care i-ar fi dat doar sperante desarte. LiaLiahttps://www.blogger.com/profile/16464896224573567940noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-6572774327105467888.post-41639039636224966442012-10-24T22:55:09.811+03:002012-10-24T22:55:09.811+03:00Voi reveni curand cu detalii despre sistem, inaint...Voi reveni curand cu detalii despre sistem, inainte de a dezvolta despre tipuri de pedagogie. si aici profesorii sunt slab platiti fata de alte clase profesionale cu studii superioare, a fost baby-boom in ultimii ani, asa ca pe viitor exista probleme si gol de profesori. Dar uite ca aici se discuta treaba asta de pe acum, sindicatele din invatamant trag tare sa se mareasca salariile, se face reclama si articole cu explicatii pentru a prinde cat mai multi studenti/viitori profesori. nici aici nu sunt doar super profesori mega interesati si dedicati, dar sunt parinti si evaluari de la nivel de kommuna care ii cam elimina din sistem. <br />In Romania se porneste de la un sistem defectuos, cu prea putine locuri in gradinite si scoli, profesori dezinteresati si prost platiti, apoi ajungem la parinti care cred ca stiu mai bine sau pe care nu ii intereseaza deloc - deci nu exista o comunicare reala, si in final elevi chiauni, obositi, care nu au cum sa invete linistiti sa citeasca si sa se bucure de cunostinte, pentru ca sunt bulversati de pretentiile enorme de la scoala (prea multe materii), dublate de asteptari aberante de la parinti (sa iei note mari, sa fii premiant, sa mai faci pe langa si un pian, si un sport si un cacat cu mot) sau de nicio asteptare de la parinti, deci nici incurajari. Si uite asa avem un cerc vicios care nu duce decat de la rau la mai rau. <br />LiaLiahttps://www.blogger.com/profile/16464896224573567940noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-6572774327105467888.post-28111211336385690902012-10-24T22:02:57.090+03:002012-10-24T22:02:57.090+03:00La un an merg mai degraba concepte de genul NU, ST...La un an merg mai degraba concepte de genul NU, STAI, ASA, BRAVO, insotite de gesturi o mana pe umar, tras usor de mana ca sa fie oprit, zambit si imbratisat la bravo. Dezamagirea vine cu timpul :)LiaLiahttps://www.blogger.com/profile/16464896224573567940noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-6572774327105467888.post-42200220608365915642012-10-24T16:18:26.809+03:002012-10-24T16:18:26.809+03:00si eu sunt contra agresiunilor.
Lia, o sa te rog ...si eu sunt contra agresiunilor.<br /><br />Lia, o sa te rog sa ne mai dai exemple didactice din cele invatate. Fetita mea are 4 ani, deci este targetul pt ceea ce studiezi tu.<br /><br />Voiam sa te mai intreb ceva, ca tot ai atras atentia,de cazurile atat de comune romanesti: copil la 5-6 ani hranit cu lingurita pana se goleste farfuria, la 10 ani facut ghiozdan, etc . Cunosc cateva cazuri asa, dar mie mi se par fericiti. Unde ar fi problema in faptul ca copilul se maturizeaza mai greu? In afara faptului ca nu vor sa se mute de la mama ca le e bine si la 25-30 ani, nu vazui nicio problema de neadaptare(si asta e doar pt mine o problema,nu stiu daca e reala sau nu). Adica si fiica mea se descurca singura(2 ani mananca singura,i mbraca singura), ce caut la cele 2 abordari: indepdenta cat mai timpurie versus independenta cat mai tarzie, avantaje si dezavantaje in fiecare caz.<br /><br />O femeiehttps://www.blogger.com/profile/02074229298859804907noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-6572774327105467888.post-78595255033402162862012-10-24T16:05:08.369+03:002012-10-24T16:05:08.369+03:00presiunea e cu atat mai mare, cu cat cadrele de in...presiunea e cu atat mai mare, cu cat cadrele de invatamant nu stiu si nici nu le pasa, sa lucreze cu copiii sub medie. DIn pacate, acolo se vede talentul didactic: cand dintr-un copil ce nu stie nicio litera sa obtina un copil cu placere de citit, si nu reusitele unui copil ce stie sa citeasca.<br /><br />ba mai mult, acum se urmareste si vanzarea cu orice pret la copii/familii: caiete tip, caiete alt tip, caiete de teme, caiete de extra teme, cursuri extrascolare, ca diploma va fi recunoscuta in CV, etc etc etcO femeiehttps://www.blogger.com/profile/02074229298859804907noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-6572774327105467888.post-4438875231169888312012-10-24T15:55:58.917+03:002012-10-24T15:55:58.917+03:00eu am cunostinte direct implicate in invatamant.
...eu am cunostinte direct implicate in invatamant. <br />Informatii: inca se preda in 2-3 schimburi in scoli. Nu e posibil de lasat carti in banca.<br />Exista probleme din ambele directii: profesori, dar si parinti. Adica parinti care cer lucru in plus, invatatori ce recomanda alte manuale, alte caiete in plus. O femeiehttps://www.blogger.com/profile/02074229298859804907noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-6572774327105467888.post-70530355715649679362012-10-22T12:27:29.768+03:002012-10-22T12:27:29.768+03:00Oare un copil de 1 an ar avea vreo reactie la &quo...Oare un copil de 1 an ar avea vreo reactie la "m-ai dezamagit"? Cu ce ar asocia el dezamagirea, ca sa reactioneze la ea? Anonymousnoreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-6572774327105467888.post-49363625328972792702012-10-22T12:20:29.349+03:002012-10-22T12:20:29.349+03:00Pentru doritorii din Romania: http://www.humanitas...Pentru doritorii din Romania: http://www.humanitas.ro/humanitas/copiii-%C3%AEnva%C5%A3%C4%83-ceea-ce-tr%C4%83iesc-educa%C5%A3ia-care-insufl%C4%83-valori - cartea scrisa de Dorothy Law Nolte, explicand toate acele "profetii". Iuliahttps://www.blogger.com/profile/00614028262631092238noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-6572774327105467888.post-39543448521175060422012-10-22T12:13:26.024+03:002012-10-22T12:13:26.024+03:00Sincer, ma indoiesc ca se pot schimba prea multe, ...Sincer, ma indoiesc ca se pot schimba prea multe, avand in vedere ca oameni simpli (nu cadre didactice, nu factori de decizie etc), dar parinti, continua sa imi spuna mie despre Robert (2 ani) ca "ce stie el? ca e copil? nu intelege", cand eu am exemple concrete ca intelege PERFECT si nu de acum, ci de cand avea 1 an... dar aud mereu despre copii ca sunt "smecheri". Nu. Doar ca inteleg TOTUL. Atata timp cat nici macar parintii (si vorbesc chiar si de cei de varsta noastra) nu vad sau nu vor sa vada ce bagaj urias are un copil, chiar si de numai 2 ani. Daca un copil nu vorbeste inca exact cum vorbim noi adultii, nu inseamna ca nu intelege ce spunem noi.Iuliahttps://www.blogger.com/profile/00614028262631092238noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-6572774327105467888.post-78638925707674763022012-10-22T07:34:04.116+03:002012-10-22T07:34:04.116+03:00Inchei si eu aici, dupa ce precizez ca (in optica ...Inchei si eu aici, dupa ce precizez ca (in optica mea) "pt ca asa zic eu" (eventual doar "indulcit" la forma "pt ca asa te rog eu") poate fi (rar) un raspuns valid (si eu personal il mai folosesc uneori pana si astazi, chiar si fata de oameni cu parul alb), atunci cand este cazul ca "ceva" sa fie facut (eventual in vreun anume fel) REPEDE (pt a evita vreun pericol, pt a nu rata vreo ocazie etc), si nu este vreme pt explicatii care pot sa fie lungi si/sau complicate (sau atunci cand cel care roaga este - spre ex - prea preocupat cu altceva si momentan nu se simte in stare sa explice inteligibil), dar asta NU presupune LIPSA oricarei explicatii, ci doar amanarea acesteia pt vreo ocazie ulterioara cand imprejurarile sunt mai favorabile. <br /><br />Iar ne-explicarea mecanismului logic prin care se ajunge la concluzia necesitatii vreunui anumit mod de actiune este dovada nu numai de lipsa de respect pt copil, ci si de prostie crasa: DE CE sa privezi pe cineva (copil sau nu) de "instrumentul" prin care sa poata si singur (fara indemnul altcuiva) sa constate / determine CARE este modalitatea corecta / utila de conduita / actiune? <br /><br />In opinia mea, SINGURELE imprejurari in care este justificata o solicitare de acest gen neinsotita de vreo explicatie (fie si ulterioara) este cea in care nici macar cel care roaga / cere nu reuseste sa-si dea seama nici macar pt sine insusi DE CE anume "simte nevoia" unui anume mod de actiune, aceasta "nevoie" fiind exclusiv urmarea vreunei "inspiratii" de tipul intuitiei (capacitatea cuiva de a ajunge la o concluzie corecta chiar daca in acele imprejurari informatiile de care dispune sunt insuficiente pt dezvoltarea normala a unui rationament logic care sa conduca la acea concluzie) - SAU cea in care explicatiile ar presupune incalcarea vreunui secret (profesional, de stat etc). VictorChhttps://www.blogger.com/profile/14880058464601845410noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-6572774327105467888.post-74670150869117991662012-10-21T15:48:52.908+03:002012-10-21T15:48:52.908+03:00Chiar nu inteleg ce e asa dificil de inteles in ex...Chiar nu inteleg ce e asa dificil de inteles in exprimarea mea. "In ciuda faptului ca" include intr-un fel ceva-ul. Eu nu o iubesc in ciuda faptului ca m-a batut, chiar daca m-a batut, ci dupa ce am trecut peste acele incidente, am inchis respectivul capitol. Eu am inceput sa o iubesc de-adevaratelea pe mama ca adult, deci capitolul batai nu mai exista, nu mai aveam de ce sa il includ, "in ciuda faptului". <br />Am realizat ca nu am spus un detaliu esential. Cele mai dese corectii nu erau din cauza unor "prostii" de tip fugit, batut cu alti copii, spart ceva prin casa, ci pentru gura. Pentru ca intrebam dar de ce TREBUIE sa fac asta? Nu vreau sa fac asta pt ca spui tu ca trebuie, ci as vrea sa stiu de ce. <br />A nu explica unui copil de ce asa, de ce ar trebui facut ceva anume, mi se pare a nu respecta acel copil. Cea mai de rahat expresie "parinteasca" mi se pare "pt ca asa zic eu, eu sunt ma-ta". La asemenea argumente am ripostat de copil. <br />Cred ca mai facem o greseala noi doi. Tu vorbesti exclusiv de copii mici si foarte mici, eu vorbesc de experienta mea de copil mai mare de 5-6 ani. Controlul nu se referea la traversat strada, ci la "argumentul" eu sunt mama ta si trebuie sa am ultimul cuvant. Mama mea este o persoana f descurcareata, leader, care conduce, planifica si pt altii dupa cum crede ea ca ar vrea sau ar avea nevoie altii. Ceva de genul my way or the highway. Eu am avut opinii si personalitate si am ales singura de foarte mica. Tata a vazut in asta ceva extraordinar, mama ca pe ceva negativ, neavand ea controlul. Cam la asta se rezuma diferenta. Tata mi-a spus doar de doua ori ca a fost dezamagit pt ca doar de 2 ori a simtit asta. In rest au fost chestiuni deranjante, dar nu grave, s-au rezolvat prin discutii. <br />Tu ai vb primul de banalizarea vorbelor, de aici fiind necesara o usoara corectie fizica. Eu ti-am dat exemplul contrar. Repet faptul ca si cea mai mica palma poate fi mai eficienta pozitiv prin discutii si explicatii. Si inchei aici subiectul, cu voia ta, nu ii mai vad rostul momentan.Anonymousnoreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-6572774327105467888.post-88019742258550820742012-10-21T15:03:34.846+03:002012-10-21T15:03:34.846+03:00TOT n-am inteles: dumneaei ti-a facut ceva (orice)...TOT n-am inteles: dumneaei ti-a facut ceva (orice) care te-a... suparat (lucru recunoscut); asctualmente o iubesti (fapt recunoscut)(bine, am inteles - dupa un lung proces de vindecare prin analizare si dezbatere, proces care a culminat cu iertarea ei - da' acu' NU ACEST aspect vreu sa-l iau in discutie, ci forma de exprimare); atunci CE este gresit la afirmatia ca o iubesti in pofida a ceea ce a facut? (Sau - invers - CUM este adevarata afirmatia ca o iubesti NU in pofida a ceea ce ti-a facut? Ca o iubesti PT CA ti-a facut ceea ce ti-a facut? Ca o iubesti INDIFERENT DE ceea ce ti-a facut?)<br /><br />E posibil ca doar sa fi avut dumneata parinti nepotriviti unul cu altul (in privinta opiniilor referitoare la puericultura si educatia juvenila), dar mie mi se pare mai probabila ipoteza ca ai fost inca de atunci o fiinta de exceptie, deosebit de creativa in urma existentei unei imaginatii debordante (ceea ce a condus nu numai la accentuate tendinte de independenta ci si la manifestarea acestora inclusiv prin insubordonare), fapt inteles si acceptat de tatal dumitale dar neinteles (sau macar neacceptat) de catre mama dumitale. Deosebirea este posibil sa fi fost ocazionata de faptul ca mama dumitale era (sau macar se simtea) mult mai raspunzatoare decat tatal dumitale pt bunastarea dumitale fizica (pt pastrarea dumitale "teafara") si vedea poate pericole chiar si acolo unde (poate) nu era neaparat cazul (inca) - eventual pt ca proiecta mental spre viitor extensia, evolutia preconizata a modului dumitale de comportare). (Sau poate ca si tatal dumitale se simtea la fel de responsabil pt siguranta dumitale, dar avea un ALT fel de a proiecta in viitor, de a vedea evolutia dumitale viitoare - sau/si avea incredere (pe buna deptate sau nu) ca aceeasi imaginatie care te putea baga in bucluc te putea ajuta sa si iesi din el...) <br /><br />"...nu am inteles, de ce vroia sa aiba controlul, in conditiile in care nu a existat niciodata o competitie." <br />Poate tocmai pt a te putea conduce (in pofida intentiilor dumitale contrare) pe un "drum" care i se parea dumneaei mai sigur, mai lipsit de primejdii (atat la momentul respectiv cat si in perspectiva evolutiei dumitale in timp in acea directie). (Prin similitudine: de ce sa vrea parintele sa controleze traseul pe care se deplaseaza copilul mic, nelasandu-l pe acesta sa coboare de pe trotuar, in pofida intentiilor copilului de a traversa fiindca vazuse ceva interesant (un catel, o minge...) pe trotuarul de pe cealalta parte a strazii cu trafic intens?) <br /><br />Spusele tatalui aveau mult mai mare eficienta asupra dumitale decat corectiile fizice ale mamei (in opinia mea) nu prin forma diferita de manifestare, ci prin raritatea lor (prin contrast cu banalizarea - prin prea deasa repetare - a corectiilor mamei). VictorChhttps://www.blogger.com/profile/14880058464601845410noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-6572774327105467888.post-54879205157778870732012-10-21T12:45:16.707+03:002012-10-21T12:45:16.707+03:00P.S. Stii de cate ori mi-a spus tata "m-ai de...P.S. Stii de cate ori mi-a spus tata "m-ai dezamagit"? De doua ori. LiaLiahttps://www.blogger.com/profile/16464896224573567940noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-6572774327105467888.post-18316549499862096002012-10-21T12:43:34.637+03:002012-10-21T12:43:34.637+03:00"In ciuda faptului ca m-a batut cand eram mic..."In ciuda faptului ca m-a batut cand eram mica, o iubesc pe mama". Asta ar fi afirmatia gresita. A gresit, a durut, nu am inteles, m-a umilit, si-a impus forta fizica asupra mea cand era nervoasa din alte motive, etc. etc. Nu am cum sa iubesc acea parte din ea. Ani de zile, toata adolescenta am avut probleme vizavi de ea, aveam o relatie defectuoasa, refuzam sa am un contact frumos, normal cu ea. Ar fi putut ramane la acest nivel. Dar pe la 20 si ceva de ani am simtit nevoia sa zgarman rani care aveau coaja, dar era inca puroi sub, sa le curat desi a fost cumplit de dureros. Am discutat, ne-am ciondanit, am ridicat glasul, dar nu am plecat din incaperea aia pana nu i-am explicat cum am simtit eu, ce se intampla cu mine cand primeam corectii fizice, cum ar fi putut face altfel. Am inteles de ce a facut ea asta, vroia sa aiba controlul si nu a gasit alta metoda. Ce nu am inteles, de ce vroia sa aiba controlul, in conditiile in care nu a existat niciodata o competitie. <br />Din exemplul personal eu iti spun ca palmele si tipatul nu mai aveau niciun efect asupra mea, doar ma faceau sa vreau si mai mult sa fac o prostie. In schimb tata spunea o vorba, urmata de explicatie: "M-ai dezamagit, taticutule". Durea si atingea real mult mai eficient. L-am intrebat si pe el daca a simtit vreodata impuslul de a lovi sau ar fi vrut sa spuna de mai multe ori "m-ai dezamagit". Mi-a raspuns nu. Pentru ca in viziunea lui sunt un copil minunat, ale carui prostioare erau si parte din creativitate si personalitate puternica, am invatat din cele mai multe prostii ca nu e cazul sa le mai repet, in niciun caz un copil dificil care trebuie "corijat". Ba chiar mi-a zis ca ii pare rau ca nu m-a incurajat mai tare si nu s-a opus mai des mamei care aplica corectii fizice. <br />Nu mai detaliez, ca deja presupun ca ti-ai facut idee despre ce vorbesc. Repet, o iubesc pe mama in ciuda faptului ca m-a batut e o afirmatie gresita, nu o folosesc, ar fi o minciuna. O iubesc dupa ce am trecut printr-un proces lung si dureros, dar extrem de benefic la final. Am iertat. Si iertare aduce pace in suflet si iubire. LiaLiahttps://www.blogger.com/profile/16464896224573567940noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-6572774327105467888.post-3630157579059189372012-10-21T08:06:27.546+03:002012-10-21T08:06:27.546+03:00"Eu o iubesc pe mama pentru ca am iertat-o, n..."Eu o iubesc pe mama pentru ca am iertat-o, nu in ciuda faptului ca m-a pocnit cand eram copil." <br />Nu inteleg. (As intelege FARA acel "nu".) <br /><br />"Dar educatia poate fi facuta si fara palme." <br />Poate. Uneori. Daca "merge". (Si acesta este si in opinia mea cazul ideal.) Si in majoritatea cazurilor "merge" (macar in general, necesitatea corectiilor fiind rara.)<br />Dar uneori NU "merge". <br />(Dealtfel, dresura IN GENERAL se face cu "biciul" si cu "bucatica de zahar" - amandoua putand sa fie doar... sublimari figurative ale realitatii concrete. TREBUIE sa existe - macar "in rezerva", daca nu si puse (practic) in aplicare - o posibilitate de rasplata mai concreta decat o lauda verbala (care se poate sa nu mai impresioneze) precum si o metoda de... coercitie mai... "apasata" decat simpla observatie verbala (pe care se poate sa n-o (mai) bage in seama)...) <br /><br />La varsta frageda (si chiar pana spre adolescenta) eu primeam (uneori - rar) de la taica-meu o usoara "scatoalca" dupa ceafa, si stiam ca "am luat bataie". Fiica-mii, la varsta similara, eu "ii aplicam" uneori, la nevoie (atunci cand gresea "mai grav" si/sau cand nu parea sa bage in seama observatia verbala) cate una la fund (cu varful a doua-trei degete), cu acelasi rezultat: ea stia ca a primit bataie. <br />Si a functionat (atat la mine cat si la fiica-mea): eram amarati de parca CHIAR am fi "luat bataie" - si nu mai uitam PT CE am luat bataie. <br />Da' am avut (din pacate ) "ocazia" sa cunosc si copii recalcitranti la maximum, atat la "vorba buna" cat si la corectie fizica - chiar severa. Sa FEREASCA Dumnezeu pe oricine de asa ceva... (PLANGEAM eu (mai mult "pe dinauntru") langa respectiva familie, imaginandu-ma pe mine in ipostaza parintilor respectivilor copii - intr-un caz un singur copil, in celalalt - doi gemeni, toti prescolari...) (As povesti, da' mi-e ca n-ajunge blogul. Si n-ajung nici nervii mei ca sa rememorez totul, desi de atunci au trecut mai mult de trei decenii...) VictorChhttps://www.blogger.com/profile/14880058464601845410noreply@blogger.com