Despre necesitatea coloratului pe timp de criză

Preambul: De teamă să nu mă certe Neamțu Țiganu că vorbesc cu fu, pu și pi, m-am gândit să fur o scenă (una din puținele amuzante) din Sex&The City prima serie, când fetele vorbesc în voie despre sex cu un copil de față, schimbând cuvântul cu unul mult mai copilăros. La fel și eu, în loc de "a (se) f**e" voi folosi "a (se) colora".

Criză, șomaj, disponibilizări, măsuri economice imbecile, inundații. Un haos sinistru care ne-a atins pe toți într-o măsură mai mică sau mai mare. Dar am realizat că nu mă ajută la nimic să stau să mă plâng sau să vorbesc despre toate astea. Deja o fac prea mulți. Și tot degeaba. Și atunci despre ce să vorbesc? Păi, am stat și m-am gândit eu cum fac față nebuniilor din jur? Și mi-am dat seama că tot mai des, când sunt întrebată cum de mai am zâmbet pe față, răspund, printre altele (din ce în ce mai puține), "mă colorez bine". Dacă acum 1 an - 2 povesteam de petreceri, ieșiri din București la grătare îmbelșugate, nunți, botezuri, cumetrii, concedii prin străinătățuri, acum învăț să îmi văd de viață cu aproape un sfert din banii de atunci. În primul rând, îmi plătesc facturile cât mai repede, să nu se adune, nu mai fac datorii nici de câțiva lei, gătesc mai des acasă, am mai tăiat din țigări și vreau să le tai de tot, nu mai intru în magazine ca să nu fiu tentată (și așa am prea multe haine și papuci). Și colorez. Cu gagicu, firește. Care știe și el ce mult înseamnă să îți colorezi femeia cum trebuie, să nu o lași prea mult că se decolorează și nu vrei asta, și mai ales, ce zâmbitoare și relaxată e, drăguță, atentă, iubitoare.

De ceva vreme tot mai multe doamne din jurul meu s-au transformat în scorpii isterice cu gura pungă și sprâncenele adunate a furie. Și se vede. Și nimic nu e mai nociv și mai periculos pe lumea asta ca o femeie isterică, rea, furioasă. Cu riscul de-a părea misogină, trebuie să vă spun că am găsit o singură explicație pentru situația asta: doamnele nu sunt colorate. Unele nu sunt colorate de multă vreme, altele nu sunt colorate cum trebuie. Și e păcat. Pentru că mai ales acum, pe timp de criză, coloratul este o metodă simplă, eficientă și ieftină de relaxare atât de necesară tuturor. Și domnii suferă din cauza lipsei de colorat, dar ei devin morocănoși, se închid în ei, rar îți sar în beregată cum fac femeile.

Deci, doamnelor, câteva vorbe. Da, e criză. S-au tăiat banii, s-au tăiat și joburile, concediul în Croația rămâne un vis frumos, sandalele alea din vitrină sunt superbe și v-ar sta minunat deși nu vă trebuie și oricum nu aveți cu ce să le cumpărați. Dar asta nu înseamnă că odată ajunse acasă nu puteți să zâmbiți galeș și cu subînțeles, asta în cazul în care aveți cui. Cât ar fi de obosit și de stresat, bărbatul vostru va reacționa imediat. Pentru că lipsa banilor și criza nu sunt motive să vă refuzați coloratul! Nu va dispărea rata la bancă și nici sabia de deasupra capului de la job, dar ce zâmbet frumos veți avea! Și în trafic nu o să mai ieșiți pe geam urlând la boul care v-a tăiat fața, și nici la birou nu se vor mai gândi colegii să vă pună tranchilizante în cafea.

Doamnelor singurele le spun doar atât: nu mai stați încruntate și plânse cu bolul de chipsuri și cutia de înghețată așteptându-l pe Făt Frumos. Că el nu există, e însurat sau e gay. Dar e plin de multe alte personaje, nu neapărat de poveste, dar sigur din realitate, care ar fi bucuroși să exerseze cu voi arta coloratului. Care dintre voi, înainte de măritiș sau relație serioasă, nu a avut măcar o aventură de o noapte, mâna sus. După care stați jos, nota 2. Bine, astea până-n 25 de ani sunt iertate, dar să nu se mai întâmple. În cazul de față este un lanț al slăbiciunilor. Sunteți singură, necolorată, încruntată, istericoasă, cine dracu să vrea să vă ia la colorat? O aventură de o noapte poate readuce zâmbetul și încrederea și uite așa pot apărea și interesații. O singură observație: deși uneori (rar) o aventură poate duce la ceva stabil, scoteți-vă asta din cap când porniți la vânătoare. Mai bine o surpriză plăcută decât o dezamăgire premeditată.

Domnilor, să nu credeți că voi scăpați. În primul rând, nu mai generalizați. Nu orice femeie încruntată și cu ghearele afară e neapărat necolorată. De cele mai multe ori e mult mai rău, e colorată prost. Și aici e vina voastră. Pentru că unii dintre voi vă închipuiți că simplul fapt că aveți un creion bine ascuțit în dotare ar trebui să le facă pe femei să simtă că au primit darul lui Doamne Doamne. Trebuie să știi să tragi liniile cum trebuie, să combini culorile armonios, să te chinui să nu ieși din contur. După care, o fi alb cu negru o combinație clasică, dar uneori o pată de mov sau turcoise poate da o notă aparte unui tablou. Să vă vând un pont: când gagica vă tot refuză, ba că o doare capul, ba că se gândește la facturi, nu e pentru că nu mai vrea să coloreze. Ci nu mai vrea să coloreze prost, că e mai frustrant decât să nu colorezi deloc.

Dragilor, criza se va adânci. E toată lumea convinsă. Putem să ne reducem din cheltuieli, să ne lăsăm de fumat, să nu ne mai uităm la știri. Dar zâmbetul pe față și un minim de relaxare (în general) gratis doar coloratul eficient le poate aduce. Așa că deschideți-vă larg cărțile de colorat, ascuțiți-vă creioanele și sfidați criza. Că până la vacanțe prin străinătate, pantofi noi și gadgeturi de ultimă oră mai e.