"My life isn't theories and formulas. It's part instinct, part common sense". Audrey Hepburn

luni, 19 octombrie 2009

My best friend's wedding

Pentru cei care cred că între un bărbat şi o femeie nu poate exista o prietenie adevărată, fără implicaţii erotice, am o poveste care infirmă teoria.

L-am cunoscut pe Liviu ca prieten al iubitului meu din facultate. Stăteau în aceeaşi chirie. Şi acum ne aducem aminte prima mea replică la adresa lui: “mişto cămaşa, dar culoarea e de căcat”. Pentru că toată lumea îi spunea Titi, nu cred că am apucat să-i spun vreodată Liviu. După ce iubitul şi două prietene s-au mutat "în gazdă" în apartamentul meu, Titi a început să ne viziteze foarte des, stătea cu noi când venea în Bucureşti. A avut examene, licenţă. Nu ştiu când am devenit noi doi prieteni, dar ştiu că a fost primul om alături de mine atunci când m-am despărţit de respectivul. A fost foarte drăguţ când, de primul Constantin şi Elena la mine în casă, n-a mai răbdat şi m-a tras de mânecă “bre, tu nu-mi spui la mulţi ani?”. Iar eu, foarte uimită, i-am spus că nu aveam idee că-l cheamă Constantin, credeam că Titi e o poreclă.

Cu timpul, Titi a devenit “cel mai stabil bărbat din viaţa mea”, după cum se autointitula. Şi avea dreptate. În afară de motanul Miqui, nici un alt bărbat nu a reuşit performanţa de a sta alături de mine mai mult de 3 ani. Titi a stat “în gazdă” 4. Ca să nu se işte vreodată discuţii de la bani, mi-a plătit şi o chirie modică şi am făcut ale casei jumi-juma.

Stăteam la discuţii despre tot şi despre nimic, ore întregi, el conştiinţa mea, eu a lui, ne-am văzut dezbrăcaţi de nenumărate ori, eu i-am cunoscut şi analizat iubitele, el a făcut acelaşi lucru cu iubiţii mei. Toate astea fără să fi existat vreodată o urmă de atracţie fizică între noi. Ajunsesem la aşa un grad de intimitate, încât n-aveam nicio problemă să intru peste el la duş când aveam vreo urgenţă (mică).

De ziua lui, când era în armată, am fost singura care l-a vizitat şi i-am făcut cadou două cuburi de Tobleronne, de care sunt sigură că îşi mai aduce aminte şi acum. Eu îi povesteam trăirile erotice sau frustrările, îi dărâmam miturile (Titi, bărbaţii chiar nu-şi pot da seama de un pseudo-orgasm când e bine mimat!). Şi el mi-a distrus o imagine şi nu o să-l iert niciodată pentru asta. Am venit o dată furioasă acasă, supărată că Nicu, prietenul şi colegul meu de muncă, spusese depre ursuleţul Coccolino că e gay. Şi ce-a făcut Titi ca să mă liniştească? “Normal că-i gay, şi-o trage cu ursul ăla de la Otker, vrei acasă, pudding?” A doua zi l-am făcut cadou pe Coccolino al meu nepoatei mele.

Titi e omul care vine cu cele mai halucinante definiţii şi explicaţii, ca sa nu mai spun amuzante. Ascultam odată o melodie a celor de la Zdob şi Zdub şi mă gândeam ce frumos şi poetic sună “dragă Otee, dulce mireasmă, la gură femeie la mijloc mireasă”. Ca sa rupă orice vrajă, Titi mi-a spus că ştie el ce înseamnă asta: o virgină care totuşi o suge. Oribil! Dar cum să nu mă amuz şi acum de seriozitatea de avocat cu care a spus-o?

Titi e unul din cei mai neîndemânatici oameni pe care îi cunosc, dar e atât de plin de bune intenţii, încât nu puteam decât să zâmbesc de fiecare dată când îl vedeam cum se descurcă în treburile casnice. Dacă spăla o farfurie sau un munte de vase, în jurul lui era inundaţie. Ca să schimbe un bec, a oprit curentul în toată casa. Într-o vară, ne-am apucat de vopsit tocurile de la geamuri şi caloriferele din casă. În prima zi, cât am fost alături de el la treabă, toate au decurs bine. A doua zi, a trebuit să plec vreo două ore. La întoarcere, am observat că se consumase foarte multă vopsea. La început n-am spus nimic, să nu-şi închipuie omul că sunt zgârcită sau că îl controlez. După ce am văzut şi că era plin din cap până-n picioare de alb, nu m-am mai putut abţine şi am întrebat ce s-a întâmplat. Spăşit, mi-a spus că vărsase cutia cu vopsea. De trei ori. Tot el a vrut să-mi demonstreze că vasele de Arcopal nu se sparg şi, după ce a dat cu o farfurie de marginea mesei de câteva ori şi nu s-a întâmplat nimic, a aruncat-o pe marmură, în bucătărie, de la înălţimea lui de 1,88. Şi acum am setul ăla frumos, fumuriu, cu o farfurie adâncă lipsă.

Ne-am ciondănit de zeci de ori, am şi ridicat glasul unul la altul de câteva ori, cu toate astea, e singurul om cu care am reuşit să convieţuiesc atâta timp, în afara familiei mele. M-am întrebat de multe ori cum am reuşit asta, în condiţiile în care nici eu, nici el nu suntem cele mai comode persoane cu care să locuieşti. Singura explicaţie pe care am găsit-o e că eu nu am aşteptat niciodată nimic de la el şi am primit multe, iar el e singurul om care m-a luat întotdeauna aşa cum sunt, fără să încerce să mă schimbe vreodată.

Lui mă destăinuiam întotdeauna prima dată cu privire la un tip nou, la un nou plan. Acelaşi lucru îl făcea şi el. În acelaşi timp, era şi primul om care îmi cunoaşte o nouă cucerire. Probabil că e singurul om din lume pe care nu-l şoca să iasă dimineaţa din camera lui şi să întâlnească un necunoscut care se plimba prin casă în chiloţi. Saluta, se prezenta şi nu mă întreba nimic. Ştia că o să-i povestesc, oricum.

Găteam pentru el, făcea cumpărătuile pentru mine. Foarte puţină lume înţelegea că între noi nu s-a petrecut niciodată nimic erotic, amoros. Râdeam de el şi îi spuneam că e cea mai bună prietenă a mea, că, vorba aia, femeile normale au prietene de acelaşi sex cu ele, nu? Au fost foarte mulţi oameni care nu au crezut că între un bărbat şi o femeie poate exista aşa o prietenie. Am avut chiar un nebun de iubit care suna la interfon, deşi avea cheia de la mine, doar ca să fie sigur că nu ne "surpinde", pe mine şi pe Titi.

Cea mai amuzantă latură a relaţiei mele cu Titi e că dacă am fi vrut vreodată să avem o legătură amoroasă amândoi, ne-am fi spart capul unul altuia în maxim două luni. N-am văzut vreodată doi oameni mai puţin compatibili care să convieţuiască atât de bine! Mai avea o latură amuzantă relaţia noastră, Titi se împrietenea cu toţi iubiţii mei, cu unii a rămas prieten chiar şi după despărţirea noastră. Mi-amintesc de un telefon primit de la el, râdea ca un cretin. Eu abia începusem să ies cu D. şi Titi m-a întrebat dacă nu venim şi noi la Festivalul Berii. Nu de alta, dar plecase de-acasă cu B., se întâlnise pe drum cu E., iar acolo stăteau la masă cu C.! Numai el era în stare să-mi adune trei foşti la o masă şi să mă invite şi pe mine cu actualul.

Titi e omul cu trupă, de care v-am mai povestit. Chiar şi acum, când e om ocupat şi avocat foarte bune, îşi face timp de repetiţii şi concerte şi ador faptul că nu renunţă la pasiunea lui. Omul ăsta are un simţ al umorului deosebit, iar logica lui este, în general, imbatabilă. E mare, seamănă cu un urs din desenele animate, e de o comoditate ieşită din comun (care uneori mă scotea din minţi, dar cine eram eu să judec?), completa toate taloanele de concurs existente pe faţa pământului, stătea ore întregi în baie. Nu a existat încă om care să-mi aprecieze mâncarea aşa cum o făcea Titi, aşa cum nu am văzut om mai stângaci şi mai împiedicat ca el. Nu-mi imaginez viaţa fără el, fără replicile lui uşor acide, fără poveştile lui cu biciclete galbene, fără jovialitatea lui. Parcă îl şi văd făcând pe Moş Crăciun pentru copiii mei şi o va face cu atâta credibilitate, încât mă voi simţi şi eu copil şi voi căsca ochii mari de încântare. De asemenea, şi eu sunt mătuşa nebună cu care o să-şi lase el copiii când o să vrea să evadeze. Mai aveam noi un scenariu, dacă până la 40 de ani nu se căsătoreşte nici unul din noi, o facem împreună şi emigrăm în Noua Zeelandă, unde ne deschidem o cârciumă cu specific românesc, „At Poola’s”. În cârciuma aia eu o să mă ocup de bucătărie, iar el va sta în mijlocul salonului, pe un fel de piedestal, şi va mânca în continuu, ca să facă reclamă bună locului.

De câţiva ani nu mai locuieşte la mine, vorbim mult mai rar, dar cu acelaşi drag. Acum s-a transformat în avocatul meu şi nu doar al meu, ci şi al familiei şi chiar al şefei mele. Mi-e doar dor uneori să-l ascult, cum făcea el pe conştiinţa mea, să mă dojenească de să plec râzând din cameră şi să nu mai ştiu de la ce a pornit discuţia noastră.

Sâmbătă am dansat la nunta lui Titi, s-a aşezat şi el la casa lui. L-am văzut emoţionat, prins, agitat, dar şi îndrăgostit, luminos, fericit. Cu replici la fel de amuzante, cu acelaşi dans de urs uşor beat. A reuşi să-i aducă la nunta lui şi pe 3 dintre foştii mei, ca să nu-şi piardă obişnuinţa. Să trăieşti sănătos şi bucuros, Tetelu, să fii iubit şi fericit şi să faceţi ursuleţi drăguţi pe care să-i zăpăcească mătuşa Lia de cap. Şi să câştigi procesul cu Supercom, că te fac celebru!


Later edit: la cererea publicului, am pus şi o poză cu Vulpea în rochie (da, Neamţule, e roşie cu ceva alb printre). Aş fi vrut să fie o fotografie cu mutră sobră şi demnă, dar nu există modelul din cauză că o dată în muuuultă vreme mi-am permis să merg fără maşină, deci am consumat băuturi alcoolice, în plus, dansul, dansul, e normal la vârsta meaaa!!!

39 de comentarii:

  1. Lia... De fiecare data cand trec pe aici si te apuca povestitul pe marginea "frescelor" de viata, mi se trezesc, asa, niste kile de nostalgii... Nu stiu cum le faci, boieroaico, dar iti ies minunat. Aproape ca ador, vai ce zaharisit sunt, sa trec pe la tine. Nu stiu ce e mai aproape de ador. Am sa ma mai gandesc si-ti spun. Copil nebun ce esti...

    RăspundețiȘtergere
  2. cred ca-i geloasa nevestica pe asa amintiri....

    RăspundețiȘtergere
  3. Paul, tot din nostalgie îmi ies şi mie aşa :) Dar stai să vezi ce-mi iese din cauze de nervi politici :))) În curând :D

    Rodica, e prea faină şi mişto nevestica pentru gelozii din astea :) În plus, le ştie deja, cu bune şi rele :)))

    RăspundețiȘtergere
  4. Tizo, faina de tot povestea de azi.

    PS: Si da, chiar pot exista prietenii intre o femeie si un barbat.

    RăspundețiȘtergere
  5. Tizo, nici nu mă aşteptam la altceva din partea ta :D

    RăspundețiȘtergere
  6. Nu stiu ce-ai vrut tu sa iasa. Eu am citit cea mai frumoasa poveste despre ce pot fi doi oameni speciali. Si daca vrei sa mai stii ceva, afla ca , in final, am plans. Stii de ce? Pentru ca povestea s-a sfarsit.

    RăspundețiȘtergere
  7. Ginuţa, doar "pe hârtie" s-a sfârşit :) Titi e o constantă în viaţa mea, iar el nu scapă aşa uşor de mine :D

    RăspundețiȘtergere
  8. Oh, dar ce frumoasa rochie are Vulpeaaaaa. Misto de tot, asa cu rosu, cum imi place mie. :)

    RăspundețiȘtergere
  9. Hihihi, tălu mâna, Tomata! Şi culoarea de păr se cheamă strawberry blonde :D Sunt curioasă dacă îmi mai iese şi a doua oară :)))

    RăspundețiȘtergere
  10. Intai sa-ti spun ca rochia este super si iti vine si mai super!!! Na, asa ca intre fete, se intelege ca intai mi-a atras atentia garderoba si apoi am citit articolul :))
    Super postarea, m-ai amuzat si m-ai nostalgizat de tot! Citind, mi-am amintit o multime de intamplari amuzante cu prieteni de-ai mei :)


    PS - la prima tentativa de postare comentariu, mi-a dat eroare, sper sa nu se posteze de 2 ori :)

    RăspundețiȘtergere
  11. si mie mi se pare ca rochia ie rosie cu putin alb. Nu-i pot suferi pa avocati!

    RăspundețiȘtergere
  12. Neamțule, bine că nu e cu puțin de mov :p Nici io nu-i sufăr pe avocați, dar ăsta e excepția care întărește regula :)

    RăspundețiȘtergere
  13. super...chestii d'astea te fac sa vezi si sa simti viata mai putin cacacioasa...iti multumesc pt ca imi mai bucuri neuronul si inima cu ceea ce scrii si traiesti.

    kitty

    RăspundețiȘtergere
  14. Lia nu te supara ca insist, totusi sunt sigur ca rochia-i rosie cu alb!

    RăspundețiȘtergere
  15. Frumoasa povestirea. Si eu sunt convins ca ai dreptate: exista prietenii fara implicatii erotice, nu multe dar exista. :). Felicitari lui Titi, sa fie iubit si sa imbatraneasca frumos. Casa de piatra.
    G

    RăspundețiȘtergere
  16. Cam fiece "regula" isi are exceptiile ei..sa-ti traiasca ursuletul si noua lui familie! :D
    In ce priveste prietenia cu un barbat - de multe ori un barbat e mai de incredere, mai corect, mai lipsit de egoism, invidii si alte "calitati" decat unele dintre "prietene"..deci nu e de mirare ca se poate.

    RăspundețiȘtergere
  17. Wow... dacă ar zice cineva așa de frumos și adevărat și de mine întro-zi cred că aș sări într-un picior de bucurie o săptămână :)
    Lângă astfel de prieteni și astfel de prietenii merită să treci prin viață cu zâmbetul pe buze :)

    RăspundețiȘtergere
  18. Nu te cred! Povestea este foarte frumoasa. Sunt geloasa pe cat de bine e scrisa. Dar nu are rost sa nu fiu sincera de la cap la cap si sa-ti spun ca ai legat lucrurile asa ca sa fie verosimile, sa lasi loc de guri cascate. Singura spui ca este (eu zic ar fi fost) o minune. Te banuiesc de... literatura.

    RăspundețiȘtergere
  19. Ma uit la poza in care sunteti amandoi. Poza cu personajele unei povesti, asa ceva e imposibil! Ma intreb din ce o fi fost plamadit el. Oare din ce? Ce-o manca? Nu cat, ca se vede ca mult si bine. Dar ce putere interioara l-a putut (re)tine sa stea in loc asa de aproape de tine. Inseamna ca ai avut parte mereu de ce ti se cuvine. Tu nu tanjeai si el s-a simtit respectuoas si anulat. Ce poveste nebuna, frumoasa Doamna!!! Sau ce poveste grozava, minunata Doamna! Sau ce poveste de nevisat, incredibila Doamna! Sau ce poveste incredibila, visatoare Doamna!

    RăspundețiȘtergere
  20. ahhh, atat ma bucur ca pot sa citesc un post de cateva ori mai mare decat o lungime de ecran; la cat de comod sunt de cand cu online-ul asta si sar din pagina in pagina, risc sa pierd multe. dar intru aici cu garantia satisfactiei :)

    Sa-ti traiasca prietenii, sa le fie intr-un ceas bun, astept continuarea cu unchiu/matusa :))

    a, si daca nu s-a mai pomenit pe pagina asta, o maaare felicitare pentru cum reusesti sa arati si o rugaminte, sa pui o poza cu tine toata(in aceeasi rochie, daca se poate :D). ok, am fost 'ajutat'/sustinut de Simona la felicitare si rugaminte :)

    RăspundețiȘtergere
  21. ce poveste frumoasa! Casa de priatra lui TITI si sotie lui!:)

    RăspundețiȘtergere
  22. Kitty, I try my best :)

    G, Bianca, Aimee, şi eu îmi doresc să spună aşa prietenii despre mine :)

    Mauricia, chiar nu e literatură! E adevărat că aş mai fi putut scrie câteva pagini bune de blog despre întâmplările şi discuţiile noastre, dar am zis să nu vă plictisesc :) Titi e pur şi simplu un om bun şi sunt fericită că îl cunosc şi există în viaţa mea.

    Liviu, el probabil că ar putea să răspundă mai bine de ce nu a "trecut pragul". Probabil şi pentru că atunci când ne-am cunoscut eram iubita celui mai bun prieten al lui, iar el e foarte loial şi corect. După care şi-o fi dat seama că sunt mult mai bună de prieten decât de nebună de iubită :)))

    Mijuleeee, parcă nu mă ştii de vorbă-lungă :) Am pus poză cu rochia completă :D

    Orianda, le voi transmite :) Mulţumesc de vizită!

    RăspundețiȘtergere
  23. P.S. Da' chiar nimeni n-a observat că am unghiile roşii???? Şi la picioare le-am avut şi m-am simţit ca Betty Boop :)))

    RăspundețiȘtergere
  24. rochia miresei e GENIALA...sa-ti traiasca titi

    RăspundețiȘtergere
  25. eu am observat,dar ma asteptam!!!:P

    RăspundețiȘtergere
  26. frumos! dar ce rochieee... vreti sa spuneti ceee titisoareeee...iti vine sa musti din ele! glumesc si nu glumesc. arati f bine! si ursul la fel; imi place privirea lui de sugubat! te pup

    RăspundețiȘtergere
  27. Mi-a placut povestea; si mi-a placut de tine in poze :); si tu si povestea foarte luminoase :).

    RăspundețiȘtergere
  28. Karma, și mie mi-a plăcut rochia ei, asta în condițiile în care eu nu mă înnebunesc după rochii de mireasă.

    Rodica, eu am fugit de roșu până acum, cel puțin la unghii, dar e f amuzant așa că voi mai încerca :D

    Gabiiii, m-ai făcut să roșesc :p Bine că nu spun bărbații din astea și spui tu :)))))) Titi nu prea iese în poze cu ochii deschiși, așa că de-aia aerul de șugubăț :D

    Thea, mulțumesc :)

    RăspundețiȘtergere
  29. Uite de-aia imi place mie viata, pentru ca dupa o zi de mare kk, am vazut un film bun(Vicky Cristina Barcelona) si am citit o poveste frumoasa nascuta din sentimente...si gata sunt ca noua, am toate sansele sa visez frumos la noapte.
    Multam de poveste si multam ca ai intrat in viata mea si casa de piatra lui Titi si fericire si, DA cred pentru ca STIU si stiu PENTRU ca AM un astfel de prieten foarte vechi si foarte bun, care imi "suporta "drame si toane si bucurii inca din facultate...si vive versa:). Te pup.

    RăspundețiȘtergere
  30. Mda! Si mie mi-a placut funda rosie. Si mirele. Si povestea. Uite cum ai ratat tu Noua Zeelanda...

    RăspundețiȘtergere
  31. Şi uite aşa trec anii. Trecem si noi,curând ai sa mergi la botez...si prietenii raman.Numai cei care sunt prieteni rămân...restul,sunt cunostinţe care dispar in negura timpului.
    Să-mi vi de naşă!

    RăspundețiȘtergere
  32. Buna dimineata Lia. Povestea e superba, tu eti o vulpe super faina si rochia rusu cu alb te prinde al dracului de bine. Regret sa iti spun ca fiind din alt aluat sansa de convietuire platonica ar fi fost zero. Totusi o exceptie e foarte buna sa confirme regula. La dracu ti-ai tras avocat. Casa de piatra prietenului tau Titi.

    RăspundețiȘtergere
  33. hehe, musai sa-l cunosc si eu. omul are texte pe gustul meu :)d
    PS: si nu stiai tu faza cu zbob si zdub? rusinicaaa!

    RăspundețiȘtergere
  34. Stii ce mi se pare foarte comic? Si pe cel mai bun prieten al meu (si iubitul surorii mele) tot Liviu il cheama, e un neindemanatic de prima clasa, cu un umor sanatos evidentiat prin niste remarci de-a dreptul geniale facute exact atunci cand trebuie. Cand ma gandesc ca acum 4 ani cand l-am cunoscut (suntemc olegi de facultate) numai auzindu-i numele faceam alergie. Nu il suportam, iar acum suntem aproape nedespartiti. Ciudata mai e viata asta dar stie sa faca surprize frumoase.
    Si chiar e frumoasa rochia, iar cea care o poarta extraordinara.
    Sa ai un week-end perfect!

    RăspundețiȘtergere
  35. TOG, mă faci să roșesc :p Vorba aia, bărbați loiali poate mai găsești, dar avocat loial mai greu :)))


    Hanule, la vremea aia nu o știam! Da, Titi are o imaginație foarte plastică :D

    Semafor, în primul rând, bine ai venit și foarte tare nick-ul tău, draga mea :)))) F mișto, deci ărietenul tău cel mai bun e iubitul surorii tale? Hmmm, și nu-i geloasă pe comunicarea voastră cu siguranță mult mai bună? :D

    P.S. Observ că trebe să mă arăt mai des în rochie :)

    RăspundețiȘtergere
  36. Nick-ul se trage de la faptul ca rosesc ca un semafor (cand rad de raman fara aer, cand ma intimidez, cand ma enervez) si de laptul ca foarte mult timp pierd in trafic asteptand in coloanele de la semafor. Nu e geloasa deloc. Toti trei comunicam la fel de bine. Pentru mine e ca si fratele pe care mi l-am dorit mereu si nu l-am avut. Bine e fratele mai mic ( desi avem aceeasi varsta se comporta copilareste).Pe ala mare inca il mai astept, sa ma adopte.

    RăspundețiȘtergere
  37. Sinceritate: Am trecut de multe ori la tine si am trecut mai departe apoi. Acum m-ai convins sa raman. Sa comentez, sa te felicit, sa iti spun ca pari a fi unul dintre acei putini oameni pe care simti ca trebuie sa ii cunosti, pentru ca ti-ar putea imbogati viata. Si pentru ca darami mituri, iar eu ador sa fac asta, la fel cum indragesc oamenii care - de asemenea - se indeletinecesc cu asa ceva.

    PS: Acelasi nume (L.) il poarta si cel mai bun prieten al meu. Da, prieten.

    RăspundețiȘtergere
  38. Arana, mă bucur tare mult de ce îmi spui :) Și să știi că îmi place la nebunie să ies la cafele, că viața reală e întotdeauna mai mișto decât asta virtuală :) Așa că dacă ai chef de un cico, dă un semn. Știi, am uitat să povestesc că my best friend îmi spunea că nu doar eu am melodii cu numele meu, ci și el: Baby, I'm gonna liviu :)))

    RăspundețiȘtergere