Boala băgatului în seamă. Sau despre proști și frustrați de internet

Citeam zilele trecute la Simona Tache despre Prostul de internet. Ăla care ajunge aiurea pe vreun site, blog, forum și, pentru că simte că moare, că-i pocnește o venă (și hemoroidul e o venă) dacă nu se bagă în seamă cumva, bagă un comentariu de genul "slab! foarte prost! ești de cacao! e prima dată când te citesc,dar nu mai revin". Textul Simonei e personal, subiectiv, ceea ce mi se pare absolut firesc. Am dat afirmativ din cap la multe din idei. Dar mult mai relevante au fost comentariile. Vreo 200 și ceva amuzante, între comentatorii ei fideli, glume pe care ei le înțeleg, că scriu de mult în acea formulă. Dar au apărut, ca muștele atrase de gunoiul nearuncat, comentatorii la care, în parte sau total, se referă textul. "Cine ești tu, madam, să ne faci pe noi proști? Eu am 200 de clase mai mult ca tine. Ești fițoasă. N-ai cultură, n-ai inspirație. Ziariștii sunt de rahat oricum". Bla bla bla. Exact genul de ne-argumente la care se referă și autoarea când spune: "Dacă n-ai fi prost, ai da un altfel de feedback textelor pe care le citeşti. Ai dezbate ideile din ele, l-ai contrazice pe autor inteligent şi cu argumente şi alte lucruri de genul ăsta". Și mai mișto e comentatorul care apare din senin și începe să se ia de alți comentatori. Că sunt bugetari și n-au muncit în viața lor, că românii sunt de căcat că el stă în Anglia și știe mai bine.

Citind toate astea (deh, acum am timp să parcurg 400 de comentarii), mi-am adus aminte că am și eu, puse bine, o groază de comentarii pe care ticăloasa cenzuristă de mine nu le-a aprobat. De când moderez comentariile mă simt așa, un mic Ceaușescu, Mao, Bau-bau, Zmeul zmeilor, etc. Mă mir foarte tare că nu m-a acuzat încă nimeni de treaba asta cu "cenzura". Dar mă acuză de altele! Pentru că ei, comentatorii apăruți din senin, care ar muri de nervi și le-ar pocni hemoroizii dacă nu ar trage de mustăți o bloggeriță oarecare, ȘTIU mai bine, au vocație de dascăli, în plus, probabil că simt că are efect terapeutic pentru frustrările lor să se isterizeze și să jignească în virtual un necunoscut.

La un text de-al meu din 2008(!!!), o domniță îmi spune "Pacat ca ai "imprumutat" faza cu probatul rocheiei de mireasa si inrositul pielii din Sex and The City, fara sa spui ca-i de acolo". Nu mi-am adus aminte respectiva scenă, deși mă uitam la serial, dar am stat să mă gândesc: frate, nu poți să mai ai o aventură sordidă, nu mai poți să ai o dramă cu un prost, nu mai poți să faci iritație de la o rochie de mireasă, că sigur ai furat scena din Totul despre Sex? Eu cred că am destule întâmplări personale de povestit încât să nu fiu nevoită să fur din filme, desene animate sau seriale. Dar na, domnișoara știe mai bine decât mine că eu nu am pățit treaba aia acum 7 ani, înainte de nunta fratelui meu, după ce a insistat mama să probez rochia cumnatei mele. Nu, eu am furat, că nu am inspirație.

La postarea cu imaginea de pe desktop, un anonim mă ceartă că piratez Windows 7. "Scoate-l!" spune el delicat. Dragă anonimule, îmi pun cenușă în cap, sunt vai de mama mea la treburi din astea de calculator, programe, etc. Dar prietenul meu IT-ist e în concediu!!! Oricum, să știi că nu am mai folosit laptopul, acum folosesc un altul, unde nu a apărut încă treaba aia cu "This copy of Windows is not genuine".

Un alt anonim, la textul ăsta, unde am poze cu prietenii mei, îmi lasă un diagnostic: "cam ne-naturale rictusurile". Dap, eram constipați, dar să nu mai spui nimănui, ok?

Am primit o grămadă de invitații de link exchange, dintre care una mi-a plăcut că îmi asigura 5.000 de vizitatori pe zi, a doua îmi spunea "ești interesat de link exchange?". Mey, partea mea masculină ar fi zis da, dar latura feminină e mai pretențioasă și fițoasă și a spus NU hotărât. Apropo, dacă nu am spus de 10 ori până acum, nu am spus niciodată: chiar nu mă interesează trocul ăsta. Dacă îmi place un blog/site, îl adaug eu, altfel chiar nu văd rostul.

Dar de departe cel mai mișto comentariu a venit la textul despre respectul pentru ceilalți. Începe domnul (presupun că e purtător de boașe) nostru cu niște ironii de mare finețe. După care începe să mă ia la șuturi că eu am fost la concert la The Cranberries la Zone Arena, unde "stiai ca oamenii din cartier sunt deranjati de poluarea sonora de acolo? Ca au facut o tona de reclamatii degeaba? Stiai ca parangheliile de la Zone Arena incalca legea linistii si ordinii publice, la fel ca o paranghelie manelistica de altfel? Stiai ca nicaieri in lumea civilizata (aia reala, nu aia din capul tau de figurista) nu e posibil ca un concert in aer liber sa aiba loc intr-un cartier rezidential si in plus si pana tarziu in noapte? Dar asa e la romani, inclusiv la snobi din astia ca tine care se cred cu totul altceva decat cocalarii si pitipoancele standard. Nu-ti fa iluzii. Faptul ca ti-ai facut blog "sofisticat" nu inseamna nimic. Esti la fel de egoista, egocentrica si needucata precum vecinul cu bormashina". L-am citit de mai multe ori. La început chiar mi-a fost milă de bietul om, pentru că ai mei se luptă cu vecinul care are hotel și cârciumă cu nunți, botezuri, cumetrii weekend de weekend, de dimineașă până dimineață, de 3 ani de zile. Și degeaba. După care m-am gândit mai mult. Păi, ai mei se luptă cu patronul, administratorul, lipsa de legislație clară, dar nu-i ia la sulă, nu le desumflă cauciucurile și nici nu aruncă cu rahat peste gard pe mesele invitaților la respectivele petreceri. Pentru că, oricât de deranjant, oricât de zgomotos, NU E VINA INVITAȚILOR! La final nu mi-a mai fost milă, pentru că la cât e de idiot și frustrat, agresiv și jignitor TOTAL GRATUIT, ar trebui să îmi pară mie rău că se desființează Zone Arena. Și n-o să mai aibă bietul om de ce să arunce cu rahat pe bloguri. Deși, la cât de virulent și cu spume la gură e, sunt convinsă că o să găsească el și alt subiect.

Uite, sunt sigură că iar o să mă certați că bag în seamă tâmpiții. Dar na, și iei ie oameni. Eu mă amuz în ticăloșia mea. Pentru că, dacă la Simona comentariile sunt la liber și proștii au satisfacția că le apare comentariul, că le răspund alții, așa că își umflă suplimentar venele, la mine revin bieții de ei și mai frustrați, doar doar or vedea că li s-a aprobat comentariul și se pot băga și mai adânc în seamă. Ghinion de neșansă. În mica mea tiranie, am decis să las proștii de internet la ușă. Să pleznească hemoroizii în ei de supărare. Am zis!

Photo de aici.