Astazi e ziua ta!

Azi 11 iulie este o zi foarte importanta pentru mine. Este ziua de nastere a celui mai stabil barbat din viata mea: TATA. Pe tatal meu l-am iubit intotdeauna neconditionat. Nu l-am pus niciodata pe un piedestal, ii cunosc si bunele si relele, am ochi pentru toate. De cand eram mica, mica nu-mi prea aduc aminte de el, putinele amintiri de atunci sunt mai ales cu mama sau cu Cristi. Cred ca statea mult la munca, prin delegatii. Stiu ca seara ma cuibaream la picioarele lui, pe canapea, la televizor. La 5 ani m-a invatat sa inot si o sa-i fiu o viata intreaga recunoscatoare ca m-a invatat sa iubesc apa, sa nu-mi fie teama de ea, dar sa o respect. Pe la 6 ani mi-a mai facut cunostinta cu o pasiune de-a lui, tenisul. M-a dat la cursuri, juca cu mine. Aici simt eu ca a fost un fel de tradarea a lui si a mea fata de mama, care de atatia ani de cand sunt casatoriti cred ca ar fi preferat ca tata sa aiba o amanta, decat sa tina atat de mult la programul lui de tenis. Eu i-am cunoscut „amanta”. Si mi-a si placut.
Tata nu m-a batut niciodata, doar o data i-a scapat o palma, pentru care si-a facut mustrari de constiinta si i-a spus mamei ca mai bine isi taie o mana decat sa mai dea in copii vreodata. Dar cand imi spunea „taticuule, m-ai dezamagit”, as fi preferat sa ma calce in picioare. Tot el, cand am racit si a trebuit sa fac penicilina, se inchidea in baie si dadea drumul la dus, ca sa nu ma auda cum plang.
De multe ori i-am vazut greselile si slabiciunile, mai ales in fata mamei. Eu sunt, intr-un fel, confidenta mamei, si am avut ocazia sa aflu multe, poate chiar prea multe. Am ascultat-o, i-am dat dreptate, mi-a parut rau, dar nu mi-am permis niciodată sa il judec.
Mama are dreptate, cu el vorbesc prima data cand am o problema sau o bucurie, desi zilnic o sun pe ea sa vad ce face. Tatal meu nu e din manualele de psihologie, modelul meu de barbat pe care mi-l doresc nu e el neparat. Si ca tata are unele lipsuri, a trebuit sa caut mai totdeauna in ochii lui bucuria si aprobarea pentru lucrurile bune pe care le fac, ca la vorbe e tare zgarcit. Cand veneam acasa de la un examen luat cu 9 imi spunea „dacă munceai mai mult puteai lua 10”, daca veneam cu 10 imi spunea „vezi ca se poate?”. Uneori imi venea sa-l strang de gat, sa vad daca moare spunand „bravo, tată!”, dar ii vedeam ochii stralucind si nu imi mai trebuiau cuvinte. Dar trebuie sa recunosc ca in ultimii ani, cand a vazut ca nu mi-o iau in cap, a mai scapat si cate o lauda verbala. Sunt convinsa ca si acum, desi e constient de viata mea ca adult, ma vede inca fetita lui. Cred ca il doare ca am crescut. Dar parca pe mine nu ma doare!
De la tatal meu am invatat sa imi placa muzica veche, Adamo, Celentano, Sergio Endrigo, Amalia Rodriguez, Joe Dolan, Rita Pavone. Socul vietii mele in ceea ce-l priveste a fost cand l-am auzit acum cativa ani cantand „Ana, zorile se varsa”, cu o voce atat de calda, de puternica si de vie, de nu-mi venea sa cred ca e tata. De unde iesise vocea aia si cat timp statuse ascunsa?
Nu mi-a spus niciodata "imi place sau nu-mi place prietenul tau", desi i-a cunoscut pe toti. Dar am invatat eu sa-mi dau seama, daca nu-l place, are un ton foarte politicos, distant si se uită pe sub sprancene, daca il place, il pune sa-l ajute in gradina. Aprecierea egala cu o declaratie de dragoste e atunci cand il lasa sa faca gratarul. Nu i-a lasat decat pe doi.
Amandoi parintii mei isi doresc ca eu sa fiu fericita si sa nu sufar, dar daca mama isi mai manifesta trairile fata de mine prin sfaturi, dojeneli, punctari ale greselilor pe care crede ea ca le fac, cat si dovezi clare de afectiune pentru cel care in acel moment ma face fericita, tata si-a pastrat intotdeauna un gram de scepticism in ceea ce priveste viitorul fericirii mele cu un anume om si a suferit de zece ori mai mult decat mine cand a fost cazul, desi nu a spus niciodata un cuvânt. Daca ar fi vreodata sa vreau sa ma marit, as face-o in mare masura pentru a avea ocazia de a dansa cu tatal meu la nunta. Si tot pentru el as face un nepotzel. Poate intr-o zi. Pana atunci, tot ce pot sa-ti spun e ca te iubesc enorm, taticule, pana la cer si inapoi de 100 de ori! La multi ani!