Dinamita pentru Cora

Vorbeam zilele trecute cu un prieten, cum sa ii omoram pe Iliescu, Mircea Badea si lista e inca deschisa. Si imi spune ca ar mai vrea sa ma antameze si la dinamitat Cora. Aia de la noi, din Militari. Am zis mda, cu jumate de gura. Nu de alta, dar n-am fost decat de vreo 2-3 ori si memoria mi se prafuise. Dar ca un facut, universul a conspirat si m-a obligat sa ajung la Cora exact a doua zi! Cautam hartie igienica Zewa cu miros de piersici. Deh, fitze si snobism, curul de printzesa, plus curul de gagic de printzesa nu se pot shterge decat cu Zewa portocalie. Si mai cautam ceva, un fel de Fata Morgana al deodorantelor barbateshti, Intesa cu ylang-ylang, de care toata lumea a auzit si l-a placut la mirosit, dar nimeni nu-l gaseste. Cautat disperata in doua Carfururi, in 2 Megaimajuri si prin farmacii. "La Cora ai incercat?" vine intrebarea. pai, stii, fata detesta Cora, cu tot ce inseamna ea: multzi tartani, multe tzoape, haos, zgomot, cele mai sinistre casieritze. Dar ce sacrificii nu face omul cand e vorba de hartia lui igienica? Trag aer in piept, plec spre Cora. Acolo, surpriza, nu se intra pe usha obisnuita, ci se coboara in parcare, se urca niste scari si abia apoi te trezesti in fantasticul hypermarket. Desi era ora 12 si, dupa capul meu, oamenii la servici (mai putin astia ca mine care mai au zile de concediu), la Cora plin! O agitatie sinistra, carucioare mari, mai goale sau mai pline, o vaca imi da cu o sacosha cu cutii peste picioare, normal, nu-si cere scuze, un copil urland se intinde pe jos direct in fatza mea. Ma-sa se uita urat la mine. Intru cu greu. Mi se intinde un fluturash: e promotie la cillit, iei doua si platesti doar 1 jumate. Dispari! Nasoalo! Ajung la deodorante. Multe, inshirate. Cautam disperata Intesa cu ylang ylang. "Va pot ajuta cu ceva?" aud o voce suava. "Exista Intesa cu ylang ylang?" "Nu, din ala nu e, dar va recomand pe asta cu esente lemnoase, e mai bun". "Esti convinsa? Ai scoala de recomandari in deodorante masculine? Ai vreun nas si gusturi fine?" imi venea sa urlu la ea. N-avea nicio vina. De-aia am lasat-o in pace. In drum spre raionul cu hartie igienica simteam deja ca ma sufoc. Nu gasesc Zewa cu parfum de piersici. Gasesc din aia galbena. Fara parfum. Fac un compromis. Imi aleg un pachet, dau sa plec spre casa, un bou se intoarce brusc si ma faulteaza cu placa de calcat peste burta si mai jos. Daca aveam coitze, jur ca ramaneam fara. Il fut in gura. El ma face obraznica. "Eu nu te-am injurat, donshoara! Ca doar n-am vrut sa te lovesc". Nu, trebuia doar sa fii atent, in pizda ma-tii! mai apuc sa spun, chircita de durere. Ma arunc la o coada mica, de 2 persoane. Credeam ca va trece repede. Deja sufocarea devenea acuta. Ca sa treaca prin scanner-ul ala 5-6 produse, doamnei de la casa i-au trebuit aproximativ 10 minute. Plus ratzoit la cei doi clienti umili care nu aveau bani ficshi. Ajung eu in fatza. "Cardul Cora?" Ce-i cu el? "NU AVETI CARD CORA?" NU. Si nici nu imi trebuie! "N-am rest, sa pregatiti bani ficshi!" se ratzoieshte ea spre mine si apoi spre cei din spatele meu. "NU e treaba noastra sa avem bani ficshi. E treaba voastra si a magazinului vostru de cacat sa aveti sa dati rest!" am urlat scuipand pe banda neagra. Linishte mormantala. Mai putin un drrrrrrrr si un vrrrrrr f puternic si deranjant. Asa mi-am dat seama si de sursa sufocarii mele fizice. Se lucreaza la Cora si e fff mult praf. Apare un cretin cu camasha alba si walkie-talkie in mana. "S-a intamplat ceva?" DAAAAA, voi v-ati intamplat! Din pamant din iarba verde, casiera imi da banii, vanata la fatza. Trec in spume pe langa camasha alba. Deja imi pocneau tamplele. Am nevoie de niste TNT, stiti de unde as putea face rost?
N-apuc sa ajung la iesire, cand, iata ca-mi apare si sursa de amuzament si buna dispozitie. In spatele meu, un tartan ii spune matracucei de nevasta: "Ba, tu-ti dai seama cata polutzie inghitim noi ca venim aici in fiecare zi?" Pai, ce sa va fac, nene, daca sunteti din aia care inghit!

P.S. Tocmai am continuat cumva ideea si pe celalalt blog. Daca va intereseaza :)