Ieri m-am vazut nevoita sa o invat ceva nou: off-road-ul. Ca sa nu adormim in trafic pe Aerogarii spre Ficusului, unde sta gagicul de printzesa, am taiat-o pe o scurtatura. Neasfaltata. Pe unde merg in general basculante si betoniere. Si sa vezi shleauri! Si ocoleshte dealuri! Probabil pentru ca au vazut muiere (si blonda!) la volan, toti betonishtii si muncitorii se holbau la mine. In semn de salut, unu a dat si un claxon. Din ala de basculanta. De mi-a sarit sufletul din mine. In afara de faptul ca din cauza botului jos, mai pupa noroiul, Friedei i-a placut, nebuna de ea! E pe genul meu asa, decat blocate in trafic, mai bine cu adrenalina prin noroaie.
Ca sa ii mentzin tonusul, cand iesim in trafic eu nu-i spun ca o bag in traficul ala rau de care se vorbeste peste tot. Ii spun ca mergem la un party. Cu mai multa sau mai putina lume. Mai agresivi sau mai amabili. E, si uite asa, am dus-o azi la o adevarata orgie! Drumul de la gagic din Baneasa pana la Universitate ne ia dimineata la 9 jumate-10 cam 20-25 de minute. Ba ne-a iesit o data si in 11 minute. Pana azi. Cand sa facem la stanga, spre Mioritza, blocat. Facem un flick-flack si mergem inainte, pe stradutza care da in alte stradute care ne duc relativ repede pe Poligrafiei. Unde, ghinion, blocaj total. Trebuie sa recunosc, de 8 ani de cand am carnet, am prins cel mai blocat blocaj de pana acum. Fara explicatii, fara accident, fara semafoare intermitente. Pur si simplu o orgie de mashini nas in cur, subtzioara langa subtzioara. Nu stiu cum dracu m-am invartit, ca in loc de parteneri frumoshi (jeep-uri, mertzane sau audiuri), m-am trezit lipita de mashina Rosal care spala trotuarul si un papuc cu numar de Argesh, cu un coshciug! Si daca in dreapta eram atenta sa nu ne spele pe burta rosalul, ochii imi fugeau fascinati spre coshciugul iesit pe jumatate din papuc, care salta vesel la fiecare pornire brutala. Mai aud si la radio ca priin Bucuresti sunt radare. Pentru ce? Sa surprinda pasarile care zboara peste viteza legala spre tzari mai calde si mai bune?

Dupa Casa Presei, ne invartim dibaci si scapam de coshciug. Doar ca sa ma trezesc in curul unuia de Ialomitza, flancata de unu de Cluj, care mergeau cu 30 la ora, desi Kiselefful se golise. Fac o marlanie, tai fatza si depashesc prin dreapta, inca un efort, inca o suflare, ajungem la Universitate. Toata povestea asta de 8-10 kilometri ne-a luat o ora jumate.
In drum spre casa mea din Militari, cat pe ce sa o iau si pe o domnitza pe capota. Ca deh, e mai ushor sa te arunci printre mashini aiurea, desi trecerea e 3 metri mai in spate. Frana brusca, drrrrrrrr, intra ABS-ul. Good girl, Frieda!
Au trecut 6000 de km. Inca putin si mergem la doctor. Cum care doctor? Ala de schimba filtre si uleiuri. Ai uitat de el? Domnul ala sobru din Pipera-Tunari. Cu laptop Vio. Si pana la el, numai off-road o sa mancam.
nice mariaj... iar frieda pare genul oricarui "barbat": ascultatoare, cuminte, dar si plina de viata :)
RăspundețiȘtergereIdealul unei printzese baietzoase ca mine :D
RăspundețiȘtergerenu a fost iubire la prima vedere ,ca suspinai dupa surorile ei mai tinere ,dar acum e dragoste cu nabadai ...
RăspundețiȘtergereloc de parcare liber va doresc
@meshuga: iubirile trainice se urnesc mai greu :p Iti multumesc pentru urare, avem nevoie :D
RăspundețiȘtergerestiu , eu m-am confruntat cu problema asta cand mi-am adus acasa amanata de la servici .
RăspundețiȘtergerepufnea vechea mea iubire de teama ca isi pierduse statutul de marea iubire
dar ca s-o impac, am dus-o la cosmetica ,e inca acolo ,deci amanta e linistita nu iese cu paruiala si tamponari
Ma gandesc cu groaza la drumul la "cosmetica" :(((
RăspundețiȘtergere