"My life isn't theories and formulas. It's part instinct, part common sense". Audrey Hepburn

marți, 4 august 2009

Confuzie, oboseală, relaxare şi listă de plăceri

Nu obişnuiesc să mă plâng, dar de data asta aş face o excepţie. Dar vă rog să ignoraţi partea asta. Sunt obosită fizic şi mental, la job am senzaţia de şoricel învârtindu-se stupid şi fără rost în rotiţa lui, nu mai vine odată concediu ăla, deşi mă bucur enorm că am ce aduce acasă, căratul de saci de la maşină sus mă epuizează de când nu mai am colegi de apartament care să mă ajute. Neuronul e iritat, am reacţii stupid-agresive, după care îmi pare rău, dar cam târziu. Nu îmi place de mine de nicio culoare. Ştiu că se vor aşeza toate, că voi găsi momentul în care să-mi cer iertare, atât de la ceilalţi, cât şi de la mine. Deocamdată atât cu plânsul de milă, mai bine vă arăt cum fac să îmi iau pauze, să nu cedez înainte de termen, ca ţiganu la mal (no offense intended :D ).

Ultimele două weekend-uri mi-au permis câteva superbe guri de oxigen. Sau, mai bine zis, câteva valuri de răcoare. Trei evenimente, toate cu un numitor comun: o piscină cu apă atât de relaxantă!

Acum două sâmbete s-a creştinat fiul vărului meu, cel mai frumos şi chinuitor de aşteptat băieţel din lume. Saşa Petru. La superba slujbă de la biserică nu am reuşit să stau prea mult pentru că m-am plimbat cu zuzuca de Mara, cea mai frumoasă nepoată şi fină, care se cam plictisea înauntru. Mai ales dacă tot nu avea voie să se bage EA în apă. După slujbă nu a urmat obişnuita masă la un restaurant, ci o foarte neconvenţională şi relaxantă petrecere la o viluţă de la Snagov. Pe margine de piscină, bufet suedez, mâncare bună şi uşoară, băutura pe alese. Nimic protocolar. Bălăceală, hlizeală. Mara nu se dădea scoasă din apă, deşi avea buzele vinete. A trebuit să o amăgim cu tort. Dar tot era să ne facă surpriza de a se arunca în rochiţă direct în apă. Cu ocazia asta gagicul şi-a testat cu succes bluza de surfer pentru făcut baie fără să îl atingă soarele (nu e vampir, are pielea sensibilă, deci bluza este o invenţie foarte bună). La plecare am văzut şi soarele apunând deasupra nuferilor şi am auzit pentru câteva secunde bune LINIŞTEA!

După o săptămână haotică, vinerea trecută a venit rândul unei petreceri speciale: ziua iubitei mele Iulia. Petrecere cu tematică: kitsch party la piscină. Ne-am îmbrăcat care de care mai dubios, am alergat prin iarbă desculţi, ne-am bălăcit (de fapt, de data asta chiar am înotat, că piscina era şi lungă şi adâncă), sărbătorita a făcut o primă baie îmbrăcată şi şi-a udat superbii cercei kitsch cu pene albastre. Am băut, am dansat, am râs şi am stat la poveşti până la 4 dimineaţa. Punctul culminant al petrecerii a fost sosirea celui mai kitsch tort roz din lume! Dar uimitor de gustos pentru cât era de roz. M-am bucurat enorm că Iulia s-a simţit bine, a fost în vervă şi s-a distrat. Fato, sper din suflet să dansăm şontâc-şontâc pe Dark Lady a lui Cher şi peste 40 de ani! La mulţi ani încă o dată şi ce-mi doresc mie îţi doresc şi ţie.

Duminică am fugit la ai mei, unde, în aşteptarea celui mai gustos grătar construit de gagic, ne-am bălăcit (de data asta, la propriu) în pisicina Marei. Care e foarte curajoasă şi stă şi singură în apă. Cristi şi Cati şi-au amenajat un colţ foarte relaxant cu şezloange şi măsuţe, ba la soare, ba la umbra părului plin de pere dulci şi zemoase. Aşa că am zăcut ca o balenă eşuată când la soare, când cu fundul în piscinuţă. Am avut şi un motiv întemeiat de sărbătoare: Mara a renunţat la căpoşenii şi în sfârşit face pipi la oliţă!

Din păcate, superbele ieşiri nu au fost de ajuns pentru a anula o odioasă zi de luni în care m-am simţit umilită şi hărţuită, în plus mi-am făcut şi ceva rău (fizic) singură, ca să am de ce mă plânge. Dar nu o să o fac. Nu mai mult decât până acum. În loc, ca metodă de terapie, voi fura o idee de la Confruntădurerea. O listă de lucruri, senzaţii, oameni iubiţi şi favoriţi în viaţa mea, pentru care sunt recunoscătoare. Spre deosebire de ea, eu mi-am pierdut puţin serenitatea, dar ştiu că e în mine şi că va reveni la suprafaţă cât de curând. Vorba aia, nu mor caii când vor câinii. Şi lista mea e amestecată, fără o logică aparentă.

Tata, îngheţata, cireşele de mai, mirosul Marei, dedicaţia "Who's gonna ride your wild horses" a lui U2, primită la 16 ani, dansul pe baruri, apa rece pe corpul încins, gagicul râzând, Chanel Chance de vreo 2 ani, XS Paco Rabanne de la 15 ani, caipirinha, Cuba Libre la Vama Veche acum mulţi ani, "Jurnalul fericirii" a lui Nicolae Steinhardt, Jack Nicholson în "Zbor deasupra unui cuib de cuci", demenţa muzicii din toate filmele lui Tarantino, mama râzând, fotbal cu frate-meu pe hol cu mingea de tenis, îngeri pe zăpadă, îmbrăţişări cu marea, momentul ĂLA de fericire (era seară, se auzea Cesaria Evora undeva departe, stăteam într-un şezlong, mâncam rapane şi beam vin roşu sec. Se auzeau şi se vedeau trasoarele grănicerilor, era întuneric, mirosea a mare. Şi două luni, una mare pe cer şi încă una, la fel de plină, pe apă. M-a umplut atâta linişte şi fericire! Împăcare cu tot şi toate. Nu ştiu care e logica acelui moment, dar atunci eram singură, fără prieten, iubit sau amant. Şi nici acum nu ştiu dacă ar mai fi avut acel moment atâta farmec dacă l-aş fi împărţit cu cineva), Nessun Dorma, concertul Manu Chao de anul trecut, pielea gagicului lipită de a mea, iubirea Marei, pupicii ei, Mara pur şi simplu, Cati râzând şi strângându-mă în braţe, frate-meu dansând, Miqui la piciorele mele, la culcare, "Dragostea în vremea holerei" - cartea, salopeta albă, luată din Suedia în '95, singura haină scăpată de incendiul casei, tabietul tunsului foarte scurt o dată la 2 luni, căciuliţa turcoaz Roxy, "Aventurile lui Habarnam şi ale prietenilor săi", râsul gâlgâit al mamaii Veturia, păpara cu pescuţi prăjiţi făcută de tataie Ioane la Veneţia, jocul de tenis cu tata, vecinul de la scara A, meditatorul meu de engleză domnul Sturdza, vărul primar al Luciei Sturdza Bulandra, schimbarea culorii de păr, imaginea în oglindă a spatelui tatuat, pielea tatuată a gagicului, limonada cu miere, frappe-ul fără frişcă, eu, Iulia şi Maggie filozofând la Vama Veche pe tema fundului gol al tipului care intra în apă, pastele cu sos roşu făcute spre plăcerea Iuliei, poza cu mine dormind, boxerii bărbăteşti purtaţi de mine, mersul vara la piaţă, cu fustă şi fără chiloţi, salata de vinete, dansul de una singură în casă pe melodii tâmpite, capul pe pernă la culcare.

Lista mea poate continua cu multe altele, dar deja terapia şi-a atins scopul. M-am liniştit, zâmbesc, mi-e bine. Nu e o leapşă, dar când vă apucă senzaţia că vă sufocaţi sau când pur şi simplu sunteţi atât de bine încât nu mai aveţi loc de aer în plămâni de fericire, apucaţi-vă de făcut lista asta.

14 comentarii:

  1. Foarte frumos :) Imi place tare mult articolul asta, m-a facut sa-l simt, sa zambesc, sa ma bucur.
    Te inteleg perfect, as face o lista luunga cu toate lucrurile pentru care sunt recunoscatoare, pentru cele ce ma fac sa rad...ca sa uit de cele ce ma fac sa plang.
    Oarecum sunt in aceeasi stare ca si tine...dar exact cum ai spus: nu mor caii cand vor cainii :)
    iti multumesc pentru acest citat care-mi da putina energie :)
    te pup!

    RăspundețiȘtergere
  2. eu am citit atat de multe lucruri frumoase in post-ul asta incat am ajuns sa cred ca maruntisurile alea negative vor fi foarte trecatoare. sa stii ca tare-mi mai place albastrul ala din aproape toate pozele!
    ar trebui sa fac si eu o lista ca a ta, nici eu nu prea plutesc pe norisorii roz.
    cheer up, LiaLia!

    RăspundețiȘtergere
  3. Multumesc de aducere aminte. Eu lista asta o fac mental cand sunt obo.
    Nasol este ca acum sunt atat de obo ( si fara speranta vreunui conced) ca am uitat de ea.
    Da nu mai uit.
    O zi racoroasa va urez.

    RăspundețiȘtergere
  4. O terapie eficienta ar fi si sa te gandesti la ce vei face in concediu, cred; te vei linisti daca iti vei face un plan, ce vrei sa vezi, ce vrei sa admiri, etc. Sunt sigura ca vei avea o vacanta grozava, la asta sa te gandesti. sys

    RăspundețiȘtergere
  5. Schopenhauer zicea ca toata viata pendulam între durere si plictiseala, cu scurte intervale de bucurie. Nimic anormal deci:) Cel mai important e sa fii sanatos, si sa traiesti într-un regim relativ liber, restul e treaba noastra personala, din pacate.Uneori ma întreb daca eu m-as fi încumetat sa trec Dunarea înot, în caz ca ma nasteam mai devreme. Bine ca n-a fost cazul sa-mi pun problema:) Sa stii ca mi-e dor de tine, asa, absurd, la distanta.

    RăspundețiȘtergere
  6. @LiaLia: mare, mare placere mi-a facut sa citesc post-ul asta. Iar pozele... pozele sunt absolut superbe. Asa cum ti-am mai scris, rar vezi oameni care sa se iubeasca atat de mult, rar vezi oameni atat de fericiti. Iar tu esti frumoasa, ca intotdeauna. Si cu un corp apetisant rau, rau de tot. Sa fii toata viata fericita, fetita frumoasa.

    RăspundețiȘtergere
  7. Sabbra, păi, fă lista! Şi nu mai plânge, mai ales de nervi şi frustrare, că faci riduri! :p

    Jane, ce mărunţişuri negative? numai gândul la albastrul ăla şi reuşesc să mă răcoresc :)

    Lupule, eu cred că nu încălzirea globală o să ne vină de hac, ci oboseala asta cronicizată :( Dar na, mai trişăm şi noi, cu o baie la pisicină, cu o listă de plăceri :)

    Sys, ţinând cont că "my land of choice" pentru concediu e Croaţia, cred că am ce fantezii să dezvolt până pe 28 august :)))

    Anto, eu pendulez momentan între durerea de spate de la sacoşele şi sacii căraţi şi plictiseala căldurii care mă scoate din minţi, că nu are nicio "nuanţă" de răcoare :)) În rest, multe bucurii vor veni zilel astea, sunt convinsă :) Dorul nu e niciodată absurd, zic eu :) Şi mie mi-e dor de tine :)

    CD, cu mare, mare plăcere l-am scris. Pentru că a venit chiar din mine, din carne, din miros, din suflet, din ochi, din cămăruţe ale sufletului. Cu gagicul avem şi momente când suntem obosiţi sau supăraţi, dar în principal ne simţim bine unul cu altul, ne distrăm bine şi ne place să ne jucăm, probabil că asta se vede :) Am roşit la partea cu corpul :D Săru mâna pe obraz :) Şi tu la fel, draga mea, să fii bucuroasă şi voioasă, restul vin de la sine :)

    RăspundețiȘtergere
  8. Liaaa, numai citind lista ta , m-am dus repede cu gandul la lucrurile, oamenii care imi sunt dragi si am simtit o liniste placuta.. e un exercitiu tare bun.
    Ah, si stiu ca am o leapsa de la tine, dar am mai avut-o mai demult :P ca sa vezi internetul asta :)
    http://marmotzel.wordpress.com/2009/03/26/tell-me-your-first/

    RăspundețiȘtergere
  9. Concurs, participa si tu! http://www.iasivezi.com/?p=1997

    RăspundețiȘtergere
  10. hai ca te invidiez acum eu pe tine: atatea piscine in scurt timp:D. Pentru lista cred ca mi-ar trebui ceva timp sa umplu cateva randuri dar am sa tin minte sfatul tau.

    RăspundețiȘtergere
  11. esti "frumoasa", dar linga mara esti si mai "frumoasa"!

    RăspundețiȘtergere
  12. nu am avut rabdare sa citesc tot articolul dar m-am uitat la poze.
    1. Ce cauta binoclu pe marginea piscinei????
    2. dar te scalzi draguta precum Nica a lui Stefan a Petrei....

    RăspundețiȘtergere
  13. 1-rapane-ce-i aia?
    2-vezi ca ti-am dat o leapsa cu terminatul povestii bloggerilor;
    3-parafrazindu-l pe Preda, daca prietenie nu e, nimic nu e!

    RăspundețiȘtergere
  14. Lia, suflete...m-ai lasat fara cuvinte... :)

    RăspundețiȘtergere