Campionatul meu de fotbal

Mai e un pic si se termina si campionatul asta de fotbal. Pe care trebuie sa recunosc ca l-am asteptat cu nerabdare, ca orice femeie care se respecta. Asteptarile mele au fost mari. Cat de des vezi barbati multi de aproape toate culorile, aproximativ tineri, cu conditie fizica buna, care alearga, transpira, se tavalesc pe jos, se imbrancesc, isi sparg capetele si isi dau la gioale, plang, rad, injura, scuipa? Ahhhh, chintesenta masculinitatii si a testosteronului! Dupa o scurta deviere in care am avut sperante pentru echipa Romaniei si am trait intens (paharul de vin de bucurie ca a dat Mutu gol a fost rapid inecat de urmatorul pahar de vin baut de suparare ca au egalat italienii, iar la ratarea aceluiasi Mutulica, era cat pe ce sa plang, dar mi-am amintit la timp ca nu am rimel rezistent la apa si m-am abtinut), m-am reprofilat pe Cehia (care imi placuse mie acu 4 ani) si pe Portugalia unde stiam ca sunt niste baieti frumushei. Ghinion, Cehia si-a luat-o rapid, iar Cristiano Ronaldo de aproape seamana f bine cu un jmecherash de cartier care o mai arde prin Bamboo la fitze, dar la suparare asculta manele. Apropo de look-uri, in meciul nostru cu Franta am avut senzatia ca pe langa jucatorii lor, Banel zici ca e





suedez. Oricum, m-a dezamagit Banel, chiar nici un autogol, buey, cum ti-a zis Medelin Voicu? Asa, "un tigan care nu face treaba". Macar de-un portofel daca te scoteai si tu. Mi-au placut un pic si olandezii, dar prea au fetze de ingineri cuminti si casnici. Si i-au mai batut si rushii, care da, nu au jucat rau, dar nu pot sa tin cu ei, ca prea au fetze de Piotr si Ivan. Si ajungem la revelatia campionatului: Turcia! Cum s-au luptat ei ca la Plevna, condusi la goluri, eliminati, legati la cap! Pai, mai, nene, normal ca se impushca suporterii de fericire cu asa echipa! Slava Domnului ca ai nostri nu au facut vreo performanta pe-acolo, ca cine stie ce macel mai iesea la Universitate. Nu am retinut nici un nume de turc, doar nasurile lor reprezentative. Niste zmei, niste draci, adevarati fii ai lui Baiazid (ante batranul atat de simplu, dupa vorba, dupa port). Vreau sa-i bata pe nemtzii aia prafuiti, plictisitori si foarte nashpa. Din tot sufletul. Si sa ajunga in finala cu spaniolii care mi-au facut seara mai senina si mai racoroasa trimitzandu-i acasa pe macaronari. Si sa vezi atunci emotii pe sufletul meu de microbista! Sa tin cu inventatorii shis-kebabului si ai cataifului? Sau cu echipa din jurul portarului ala frumushel Casillas pe care il mai cheama si Raymondo si Fernandez? Ay, caramba, tough one!

P.S. Tocmai mi-a spus un prieten ca el crede ca stie care e secretul turcilor. Fatih Terim le-o trage pe la spate la pauza tuturor si le zice "baieti, daca pierdeti, dupa meci e fara vaselina"! Altfel nu se explica furia care ii cuprinde in ultimul sfert de ora. Aferim!