"My life isn't theories and formulas. It's part instinct, part common sense". Audrey Hepburn

luni, 2 februarie 2009

Analiză blondă de întâmplări recente III

Dragă jurnalule, e mare agitaţie, mare. Lumea e în criză. Şi eu la fel. Am trecut de la criza de bilă de săptămâna trecută, la cea de nervi de weekend. O să detaliez mai încolo.
Dom'le, ce mai scandal şi discuţii cum că ne ascultă şi înregistrează ăştia convorbirile telefonice! Eu cred că e o măsură extrem de utilă. Uite, eu vorbesc foarte mult la telefon cu fetele şi mi se transmit foarte multe informaţii de maxim interes. Dar din cauza că e foarte multă informaţie, pierd de multe ori detalii esenţiale. Aşa că aş vrea să-l cunosc pe cel care se va ocupa personal de discuţiile mele, ca să pot să-l contactez să-mi spună unde zicea Vali că sunt reduceri la Manolo Blahnik, cu ce zicea Mona că era îmbrăcată ţoapa de amanta lu ..., când rămăsese că mergem la Paris, etc. Pentru că eu nu pot memora atâtea date.

Nu ştiu ce-i cu Băselu în ultima vreme, dă mesaje foarte confuzante. Mai întâi ne spune cum vrea el să se facă din Zmeus Dumnezmeus. Ceea ce mie mi se pare firesc. Că doar unul e Dumnezmeus şi e prezent în tot şi toate, nu? După care vine cu prostia aia de mi-a venit şi să plâng de spaimă, cum că dacă actuala coaliţie de guvernare va înregistra un eşec, el ia în calcul posibilitatea să nu mai candideze la alegerile prezidenţiale din acest an. Dar m-am linişti rapid când mi-am dat seama că, la cât de bine şi eficient lucrează deja guvernul Boc, nici nu se pune problema de eşec.

Am fost foarte supărată pe presă, cât de răi sunt şi numai de rele ştiu să se ia. Atâta scandal că poliţia e praf şi pulbere, că n-au fost în stare să-i prindă pe ăia cu armele furate sau pe cine a omorât în dreapta şi stânga la Braşov. Dar un cuvânt de laudă nu am auzit când, cu atâta dedicaţie şi eficienţă, tot poliţiştii i-au făcut dosar penal infractoarei periculoase, cu burta la gură şi plod de mână, care a vrut să plaseze bancnote false la supermarket. Ce mai contează că banii nu erau falşi? Gestul contează! Care ar trebui să ne convingă că poliţia nu stă degeaba, ci taie răul din faşă.

Ne-am uitat, Ţiţi şi eu, la tv, cum l-au pus preşedinte pe Obama. Când o ajunge Ţiţi preşedinte, îl aduc şi eu pe Bono, că tare îmi mai place de el. Am sărbătorit festiv, îmbrăcaţi tradiţional american, el în cowboy, eu în stripteuză de pe Sunset Bulevard. Şi am mâncat tot tradiţional popcorn şi hamburgeri de la McDonalds (de acolo şi criza de fiere). M-am enervat teribil când, două zile mai târziu, din cauza boului ăla cu încurcatul discursului, a trebuit să fac iar un lap-dance. Apropo, idiotul de Ţiţi nu mai vrea să fie nici Băselu (că oricum e unic), nici Putin. Acum se duce toată ziua la solar să se înnegrească şi mă pune în pat să-i strig: Yes you can! Yes you can!

Măi, jurnalule, măi, sunt tare uluită de cât de competentă e în ultima vreme Nuţi. M-a dat pe spate cu câte lucruri a făcut şi ce idei senzaţionale i-a produs neuronul. Ce frumos şi profi a dansat ea la târgul de turism cu tipul ăla gen Rudolf Valentino. Şi cât de sincer şi curat a lăcrimat ea, de nici rimelul, nici fondul de ten nu i s-au întins. Trebuie să ai ceva experienţă să faci asta, îţi spun eu. Iar la idei, nici nu mai zic. De la mofete în Capitală, care să aducă râuri râuri de turişti pensionari cu bilet de tratament, la prelungirea sezonului estival până în noiembrie. Eu mă gândeam că ar fi şi mai bine să-l prelungească şi pe perioada iernii, că va fi omor pe plajă la tratament natural de întinerire prin peeling cu nisip vâjâit cu 200 km/h, în decembrie şi ianuarie. Şi treaba cu mutarea Vămii Vechi mi se pare genială. Că dacă tot Vama e un spirit întreţinut fără asfalt şi canalizare, ar putea să facă o nouă staţiune chiar în Bucureşti, în Ferentari sau Rahova, unde condiţiile sunt perfecte şi nici nu există riscul să se schimbe ceva în următorii ani.

Ah, îţi spuneam că trăiesc şi eu din plin criza. A mea e de nervi. A început săptămâna trecută, când după două zile şi două nopţi cu băieţii călare pe buget, vine idiotul de Ţiţi acasă şi îmi spune: iubito, trebuie să strângem cureaua. Îţi îngheţ o perioadă salariul, tai 2% de la Sănătate, 3% de la Cultură şi 5% de la Educaţie, că aşa nu mai ţine! Cuuuum??? Adică, să rămân doar cu 2 carduri din 5, să renunţ la spa şi cosmetică, la prezentările de modă de la Milano, Paris şi New York, şi să nu îmi mai cumpăr Elle şi Cosmopolitan??? I-am răspuns sec: domnule, vă anunţ că acţiunile dumneavoastră au scăzut brusc la minim şi o să mai vezi tu creştere la Bursă când mi-oi vedea eu ceafa fără oglindă! La aşa o negociere dură, am picat până la urmă la pace. Fără tăieri de la buget şi cu o creştere de salariu de 3% în primăvară şi 2% la toamnă. Adică încă un card în lei şi unul de euro.

Nu îmi trecuseră bine nervii, când peste ce dau? Un paparaţ obraznic, din ăla cu investigaţiile, care de multă vreme stă cu ochii pe mine, a reuşit să facă o poză cu maşina mea. Plus comentarii pline de răutăcisme. E, bine, ţin să fac nişte precizări. Pentru a susţine economia naţională, Ţiţi a vorbit cu oamenii de la Dacia. Care au investit jumătate din bugetul firmei (ducând astfel la trecerea în şomaj a jumătate din angajaţi) ca să-mi facă mie un hibrid. Care funcţionează cu Evian sau S.Pellegrino şi nu poluează! Şi, acum să avem pardon, dar eu nu umblu cu logo-ul ăla ca un deschizător de bere, pentru că eu nu beau bere! Iar dacă te uiţi atent, căluţul nu e ăla cabrat, ci un căluţ de mare, pentru că mie îmi plac apa şi fructele de mare, da? Oricum, literele de la număr nu vin de la numele meu, ci, pentru că e un cadou de la Ţiţi care a vrut să mă împace, vin de la Love, Iubire, Amore! Pentru că Ţiţi ştie multe limbi.
Mai e ceva ce niciun paparaţ nu a reuşit să descopere încă. Faptul că maşina mea de fiţe e una branduită special cu numele meu! Model unic. Şi pentru că e criză şi firmele de maşini nu au bani să bage în asemenea proiecte, a trebuit să ne adaptăm şi să găsim o firmă care are putere financiară. Şi am găsit. Că doar ştie toată lumea că pompele funebre şi firmele de salubrizare nu intră în criză niciodată.

Dacă doriţi să revedeţi Analiza I şi Analiza II.

7 comentarii:

  1. draga mea blonda, sa spui lu ala care se da mare cu pozile lui ca aia e masina lu vecina aia cu curu' mare cam cat masina, care sta peste drum si si-a deschis macelarie ca sa aiba materie prima pentru cele zece mese pe zi si care i invidioasa pe tine, ca te tii supla pe la sala...
    si tin sa te felicit, draga mea, ca nu il lasi pe titi sa faca cum ii dicteaza aia de la partide, niste crizati...
    a, si vezi ce faci cu pasaportul ala, sa nu te bata popa ca te dai cu modernisme in cipuri...
    semnat, jurnalul tau
    ps: la naiba, ma doare gaura de la lacat (ca doar nu-s jurnal de aratat oricui); cred ca cineva atenteaza la secretul interior al tau (si nu era ala de la telefoane, ca ala scrie de zor si fara ajutorul nostru)

    RăspundețiȘtergere
  2. Dragă jurnalule, mă bucur că eşti alături de mine şi mă susţii. Da, Ţiţi e extrem de sensibil la ameninţările cu tăierea de la porţia de prăjiturică. Nu-mi fac încă griji cu paşaportul că abia l-am schimbat, dar voi analiza în detaliu problema oricum. La lacăt cred că atentează femeia în casă, Nina, care e profesoară şi toată ziua caută prin casă ceva de citit între două şmotruri. Lasă că-i tai eu din drepturile de autor, să văd atunci ce curiozăităţi o mai rod. Te pup

    RăspundețiȘtergere
  3. Mai, toate ca toate, dar masina aia Rebu e de coma!

    RăspundețiȘtergere
  4. Oana, să-ţi spun un secret :D Marca e cehească şi se cheamă Liaz, da' dacă tot a căzut Z-ul, brand-ul meu să rămână :)))

    RăspundețiȘtergere
  5. Cam la ce buget, în euro, urcă o analiză de-asta blondă? Că m-ar interesa, chiar dacă-i criză. Da vreau o analiză cu drepturi de autor, altfel nu. Că-s în domeniu şi-ar fi conflit de enterese. Ceea ce nu vreau să paţ.

    RăspundețiȘtergere
  6. Domnu Varanus, discutăm. Dar, oricum, se învârte cam pe acolo, plus TVA. Da' e vorba de drepturile tale de autor sau ale mele? :D

    RăspundețiȘtergere
  7. Ale tale, fireşte. Şi-ale mele. Ca mai jos:
    Un tanar se intalneste cu badea
    Gheorghe
    care era cu oile la pascut.
    Şi-l intreaba:
    - Bade, dau oile lapte?
    - Alea albe da.
    - Si.....alea negre?
    - Si alea negre.
    - Da lana dau?
    - Alea albe da.
    - Pai si alea negre?
    - Si alea negre.
    - Pai atunci de ce faci diferenta intre ele?
    - Pentru ca alea albe sunt ale mele.
    - Si alea negre?
    - Si alea negre.

    RăspundețiȘtergere