Dragă jurnalule, am revenit. La mulţi ani pe rit nou, С Рождеством Христовым pe rit vechi. De-abia aşteptam să îţi povestesc ce-am mai făcut. În primul rând, pupă-mă! Ţuţi e pe cai mari! A prins o funcţie bunicică. Bine, eu l-aş fi preferat ministru. Sau măcar să se umble la titulatură. Să se numească Assistant Manager de Stat. Că doar nu o să facă doar cafeaua şi o să trimită faxuri. O să mearga şi în delegaţii, o să semneze şi legi. Dar deh, ăştia de la stat sunt nişte ţărani. Eu eram în avion când am aflat că nu e Stolo, ci Boculeţ premier. Era să aterizăm forţat că m-a apucat aşa un râs de m-am înecat cu măslina din Martini. Şi acum leşin de râs când îi văd mutriţa de sub pupitru. Cum vorbeşte el rar, sobru şi demn. Şi scrie pe tv Emil Boc - Prim Ministru. Am sunat-o repede pe mama să-i mulţumesc că a avut gura aurită când m-a sfătuit să nu mă combin cu unu de la UDMR. Şi am rugat-o să-mi mai spună o dată bancul ăla cu tânărul ungur şi autonomia. Am râs iar. Dar mai domolit, că mă durea în gât.
Primele zile au trecut halucinant. Până şi eu sesizam damful de rahat de sub spray-ul de gură de la băieţii ăştia care ieri se scuipau şi se făceau hoţi, azi se pupă şi se iubesc. Parcă sunt amicii mei gay, mai rău ca muierile la băutură. Acum se zgârie, acum se ling în cur. Pentru interesul naţional, normal. Dar, vai, ce urât au făcut, dragă, ungurii şi liberalii! Marko, drága, UDMR balaurul cel urât? Da’ cât aţi fost Zmeul cu paloşul gros v-a plăcut, nu? Curvă politica asta, nem? Căline, şi tu??? Abia te-ai calificat la Ilfov, în trecutul nu prea îndepărtat te sărutai cu limba cu PSD-ul şi acu o bagi pe asta cu "guvernul imoral"? Ca să nu mai spun de povestea ta alambicată cu nunta, mireasa, nuntaşii, că ştie toată lumea că ţi-ai cusut himenul şi gaura curului, doar doar, te-o lua şi pe tine cineva de fată mare. Dar, na, că n-a fost să fie. Trebuia să-ţi pui şi nişte ţâţe şi poate atunci. Ofticoşilor!
Ah, era să leşin de plăcere! Când l-am văzut la TV pe afumatul ăla de Iliescu atacat cu diverse. Păcat că doar cu câţiva lei. Dar la aşa ţară, aşa atac. Apropo, l-am văzut azi pe Hotnews într-o poză cu flori în jur. Şi am crezut că în sfârşit! Deja căutam blana de chinchilla (blană neagră de astrahan mai poartă doar ţărăncile şi oricum, gri-albăstruiul e the new black) şi crucea cu diamanate şi safire (era cazul să fiu pioasă), când realizez că de fapt era coliva ... pardon, tortul de ziua lui. Speranţa moare ultima ...
De Crăciun am fost o tură prin Austria. Cică la ski. Mda, banal. Era să leşin când bou de Ţiţi m-a anunţat senin că singurul meu cadou e faptul că a fost ales în funcţie. Să mori tu??? A înţeles repede că nu la aflarea veştii cu numirea belisem ochii. Mai ales când mi-a văzut şi fumul negru ieşind pe nas. A sărit repede cu un set de lenjerie Christian Lacroix verde cu Swarovski prin locurile esenţiale şi cu un jaf de telefon pe care nu cred că a dat mai mult de 5.000 de euro. Chitros. Ghinionul lui că a făcut gluma la început. Că am avut scuză bună să-i întorc curul şi să nu pupe bucăţică în noaptea aia.
De Revelion am petrecut cu băieţii de la partide şi cu fetele lor. S-a scos javra aia de ... nici nu-i spun numele, care s-a combinat cu ăla cu Ferrari. „Ţi-am spus, fată, că sunt cultă în cap şi o să mă combin c-un scriitor?”. Mda, dar tot ţoapă rămâi. Mi-am dat seama cât de puternic e Băselu de-adevăratelea. Pentru că m-a prins Anul Nou anunţat de el cu chiloţii în vine, la budă. Că eu credeam că mai am un minut. Şi nu vroiam să mă prindă cu băşica plină. Ghinion. A doua zi am dormit lemn. Oricum n-aveam ce face. Că bou-bălţii de Ţiţi s-a dus la Sinaia. Cu frigida aia a lui. S-a trezit instinctul conjugal în Băselu, ce să spun. Ahh, că mi-am adus aminte. Bă, ce superficială şi egoistă m-am simţit când l-am auzit pe Zmeus ce şi-a dorit de Anu Nou! „Când eşti preşedintele României este foarte greu să-ţi doreşti ceva pentru tine. Dacă îţi doreşti ceva, îţi doreşti pentru ţară". Şi eu care mi-am dorit un iaht Azimut 46 de 700.000 de euro şi un Lincoln SUV Navigator. Acum nu ca să mă scuz, dar eu nu sunt preşedinte. Încă.
M-am bucurat tare mult că Ţiţi al meu e într-o companie aşa selectă, de oameni fini, cu situaţie. Bine, mai puţin rahatul ăla mic cu ochi de Boc, se face de cacao cu Peugeot-ul lui. Iar pe ăla fără proprietăţi şi cu credit la bancă ar trebui să-l dea afară. Să stârpească răul de la început. De câteva săptămâni, am reînceput prietenia cu Nuţi. A dracu’ putoare, ce s-a scos! I-am făcut cadou o icoană pictată pe lemn, cu pietre Swarovski, să vadă că îi vreau binele, dar şi că îmi permit prietenia ei. A rămas să facem un shopping pe la Paris pe undeva, să ne luăm nişte pălării, să mergem în vizită pe la preşedintele Norvegiei şi la regele Americii. Sau invers, nu mai ştiu. Oricum, cică aşa cere eticheta. Şi poate îmi faci cunoştinţă şi cu James Bond, Simon Templar sau Austin Powers.
Ieri m-am trezit pe la 2. Foarte frig în casă. Îl găsesc în living pe Ţiţi, cu o faţă gravă. „Pune două blăni pe tine, că de azi nu mai avem gaze”. Whaaat? Şi plantele mele??? „Haha, am făcut mişto de tine şi am închis centralele!”. Da? Ok, fără prăjiturică două săptămâni. S-a speriat aşa de tare că a dat drumul la maxim la căldură, de mirosea a părlit prin toată casa de la blana mâţelor. Am vrut să-i fac şi eu o glumă, să dau drumul la aragaz fără flacără. Dar azi n-a venit femeia şi nu ştiu unde dracu e bucătăria în casa asta.
De câteva zile Ţuţi a luat-o razna. De când Zmeus le-a aşezat pe toate, de în loc de joc de poker cu super miză zici că se joacă tabinet cu pensionarii de la bloc, nu mă mai pune, înainte să termine, să-l strig Băse! Băse! Acum vrea Putin! Putin! Oare cum o fi să fii gagica lui Putin? În afară de foarte tânără şi flexibilă. Mi-ar fi frică, Doamne fereşte, că ar trebui să stau toată ziua, în loc de spa, prin vreo copcă prin Siberia. Sau m-ar pune să-i curăţ peştele prins. După care m-ar vrea cu manichiura perfectă, să-l scarpin pe spate. M-ar folosi pe post de saltea de făcut procedee de judo. Şi eu am probleme cu spondiloza. Dar şi cum ar fi, de ziua mea, să-mi spună: iubito, uite, pentru tine, am oprit gazul la toată Europa! Ahhhh, aşa bărbat îmi trebuie mie! Să mă ţină cu sufletu mic şi cu adrenalina în gât tot timpul.
I-auzi! Îmi spune prietena mea Nataşa, cică ne-ar fi propus Putin să ne dea direct gazul, fără intermediari. Ce frumos din partea lui! Ce om bun! Oare ce şi câtă p**ă ar trebui să înghiţim pentru oferta asta? Hmmm! Şi cum ar fi să fiu eu gagica lui? A dracu’ putoarea aia de Nuţi ...
"My life isn't theories and formulas. It's part instinct, part common sense". Audrey Hepburn
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
LiaLia, eşti de-a dreptul peste stîngu, să mor io.Dacă te ştia Băse, chiar vopsită cum eşti, erai ministreasă, la dracu, fato!
RăspundețiȘtergereŞi nici nu mi-ar fi trecut prin cap să te contest.
Da nu mi te imaginez înghiţind un ecuator de organ pentru funcţia de şefă peste spioni.
Val, n-aş înghiţi un ecuator de organ nici dacă aş deveni Putin :))) Decât dacă mi-ar face plăcere :))) Cică m-aş potrivi cu Băse, el Scorpion, eu Berbeacă, the perfect match la zodiac :))
RăspundețiȘtergere:))
RăspundețiȘtergereNu esti pe treaba ta :)) Frumos articol, m-a facut sa rad :)
Sabotorule, îţi mulţumesc pentru cel mai frumos compliment! :) Pup
RăspundețiȘtergerePoti sa poop (asa se scrie elegant pe mess) si pe mine, ca si io am ras. Nu ziceam eu rau de baro talentu, da' sa nu ti-o iei in cap :)))))
RăspundețiȘtergereDraga mea doamnă, io la complimente şi aprecieri din astea "profesionale" nu mi-o iau în cap, ci mă ambiţionez şi mă montez să fiu şi mai bună. Mi-o iau în cap doar dacă îmi spune cineva că sunt frumoasă :))))
RăspundețiȘtergerece rea esti!
RăspundețiȘtergeredoar ti-am zis de la prima parte ca ma ia cu ameteala cand imi folosesti paginile pentru subiecte d'astea.
semnat jurnalul tau aflat in prag de infarct.
Dragă jurnalule, iartă-mă! Mi-a scăpat. Ce să fac dacă Luxury Show e doar o dată pe an???
RăspundețiȘtergereDaca ne uitam la politica romaneasca ca la o orgie din timpul romanilor (exemplu:caligula) o sa ajungem sa le confundam...cu placere :)
RăspundețiȘtergeren-o sa mai fim asa restrictivi la pornache :)
din toata tevatura asta am ramas totusi cu o concluzie: misto Putin :))
Mimi
n-am inteles niciodata nevoia muierilor de a-si scrie jurnale. Chiar si blogurile muieresti le recunosti dupa accentele biografice. Unii spun ca ar avea ceva cu faptu ca femeile nu prea au prietene carora sa li se destainuie, sau poate vor sa tina timpu in loc, cine stie?
RăspundețiȘtergereAm si io o parte feminina si-mi amintesc de o diriginta timpita care ne punea pa toti sa scriem in jurnalu clasei, cica il vom citi peste ani si vom fi tare emotionati. Am scris si io:
Draga jurnalule, sunt convins ca voi cadea in cur daca voi citi acest jurnal vrodata, desi cred ca nu se va-ntimpla, mai degraba, daca prin absurd ne vom mai intilni, o sa ne uitam jenati imprejur sa nu ne vedem ridurile, burtile, cheliile. Pt. ca draga jurnal io cel ce sunt azi nu sunt cel de ieri si nici cel de miine.
Mimi, dear, ideea de un pornache cu Boc, Geoană, Iliescu, Băselu şi Madam Andronache mă înspăimântă mai tare ca orice! :))) Cât despre Putin, e ca un şarpe boa, cu o piele de un colorit uluitor, care te poate stangula în câteva minute :) Dar uite ce frumos e! :)))
RăspundețiȘtergereDragă Ţigane, îmi place foarte tare de tine când te faci că mă iei în serios :) Te pup
RăspundețiȘtergere