Despre femei. De bine de data asta

Tot aud în dreapta stânga despre egalitatea dintre sexe. Dar aşa cum cred că unii sunt mai egali decât alţii, la fel NU cred că bărbaţii sunt egali cu femeile. Nu daţi cu parul, doamnelor (mai ales voi)! De data asta e de bine. Nu ca altădată. Sau ca data trecută. În urma unei discuţii între mai multe femei, la care eu am fost doar martor tăcut (bine, de fapt trăgeam cu urechea, na, m-aţi prins), azi mi-am dat seama că sunt o ticăloasă. Faţă de colegele mele femei. Pentru că da, deşi abia recent am descoperit movul şi fustiţele, femeie am fost dintotdeauna.
Acum vreau să vorbesc despre femeia-eroină. Căreia bărbatul nu-i va ajunge niciodată măcar la gleznă. Femeia care face eforturi dureroase. Sacrificii pe care bărbaţii le vor lua mereu "for granted" pentru că nu au măcar habar ce înseamnă (marea majoritate, cel puţin). Recunoaşteţi, domnilor, toţi vă doriţi alături, pentru o oră, o zi sau o viaţă, o femeie măcar drăguţă, dacă nu chiar frumoasă. Cu piele fină, fără pilozităţi (bine, or fi şi unii mai stricaţi, dar deh, în gustul şi plăcerea omului ..), cu fund bombat, cu burtă plată, picioare lungi şi păr frumos şi strălucitor. Cu hăinuţe drăguţe şi feminine. Despre personalitate şi interior nu vorbim azi. Doar despre exterior. Nici nu cereţi mult, voi bărbaţii, nu?
În primul rând, pielea fină nu vine aşa, de la sine. E nevoie de efort. Şi multă muncă. Scrub, peeling, apoi uleiuri, creme. Care creme sunt cam perverse. Că nu rezolvă şi fineţea şi strălucirea şi celulita în acelaşi timp. Nuuuu, femeia trebuie să treacă prin cazne drăceşti. În primul rând, să aleagă. Dintre miile de brand-uri şi oferte. Şi e greu, trust me! Una oferă pielii supleţe. Alta coenzima Q10 anti-rid. Alta are lapte de măsline din Mediterana. Una e pentru celulită. Alta pentru vergeturi. Ca să nu mai spun de crema antigravitaţională care o face pe prietena mea Iulia să se simtă astronaut. Plus marea ticăloşeală de marketing. Care a împărţit cremele pe căprării. Pentru corp în ansamblu, dar şi pentru decolteu, pentru picioare, pentru călcâie, pentru coate. O fi uşor să alegi?
Să trecem la măşti. Care ne fac mai radiante şi mai proaspete. Dar cu ce sacrificii! Întâi ne zgâriem faţa cu scrub. Să moară celulele moarte. După aia cu peeling mai profund. Care se întăreşte pe faţă. Şi devenim crispate. Cu rictus. După aia masca energizantă. Care pişcă. La final, aia hidratantă. Care e bună ca idee. Dar tocmai când o ai pe faţă, sună telefonul. Şi mânjeşti receptorul.
Mai departe. Părul. Nu e niciodată aşa de simplu ca în reclame. E nevoie de un şampon anume. Iar problema alegerii. Unul cu nutriceramide, altul cu proteine de perle, lăptişor de matcă, tehnologie turbo-booster de lumină (asta continuă să mă pună pe gânduri), extract de caşmir. Din care nimeni nu mai înţelege nimic. Preferatul meu este cel care spune "părul tău nu va mai opune rezistenţă, pentru un efect anti-zburlire de lungă durată". După şampon, balsamul. Altă poveste de coşmar. Pardon, de caşmir. O dată pe săptămână, o mască revitalizantă. E, după câte am înşirat, ne mai înjuraţi că stăm o oră în baie?
Trecem la lucruri şi mai dureroase. Epilatul. Cu ceară rece sau fierbinte, cu epilator sau laser, doare, oameni buni! E groaznic! Cu toate astea, pentru simţul nostru estetic şi desfătarea voastră, o facem. Regulat (să nu aud glume aici că ne supărăm).
Ciorapii de mătase. Sau lycra. Sunt sexy, nu? Pe dracu! Dacă e frig afară, îţi îngheaţă genunchii. Dacă e cald, transpiri. Pe orice vreme, te mănâncă pielea şi te irită. Dar ne ţinem tari. Demne. Deşi am urla ca lupu din desene animate. La fel şi cu sutienul. Foarte sexy, foarte apetisant. Faceţi un exerciţiu. Puneţi-vă "bijuteriile" în două coji de nuci. Şi trageţi de bretele. E, vedeţi ce sexy e?
Despre pantofi cu toc nu spun prea multe. Am spus cu altă ocazie. Cred în continuare că tocul e o invenţie diabolică şi perversă, care transformă multe femei în masochiste. Care devin aşa tot din cauze de efort şi sacrificiu. Să fie mai frumoase şi mai sexy pentru voi, bărbaţii!
Voi ne înjuraţi şi faceţi mişto de cât ne place nouă la shopping. Şi cât timp petrecem făcând asta. Vă spun o dată pentru totdeauna. Doar pentru că avem un psihic puternic şi ne-am impus că acest chin e de fapt o plăcere, am ajuns să considerăm shoppingul ceva nu foarte negativ. Păi, voi ştiţi ce eforturi şi transpiraţii se depun ca să probăm un milion de lucruri? După care sacrificiul suprem, de a alege doar câteva? Şi da, după un asemenea efort, avem nevoie să refulăm. Şi stăm de poveşti şi ne vărsăm amarul. Bine, voi spuneţi că bârfim, dar o facem în scopuri constructive. De eliberare de energii negative!
Şi ajungem la partea cea mai dură. La voi trei kile pe burtă şi în guşă sunt ori bulimie de stres, ori "de la bere". Şi toată lumea vă zâmbeşte cu simpatie. Şi vă bate pe umăr. La noi, un kil pe şolduri sau pe fund sau pe burtă duce instant la ridicat de sprinceană, strâns din buze şi ţâţâit cu o mişcare negativă de cap. Şi dăi, creme, diete, chin, lacrimi, sudoare.
De perioada aceea a lunii nu spun nimic. Oricum nu aţi înţelege nimic. Dar ştiţi bancuri "bune" pe tema asta, nu? Ha!
Dacă tot sunt la bancuri bune, ţin să răspund unui comentariu anonim, descoperit abia ieri, de la textul despre dorinţele mele din copilărie de a fi băiat. Spune domnul (presupun) anonim: "vrei sa fii barbat? e o vb din strabuni ... fa-ti rost de coaie ca pula iti dau eu cata vrei!!! sper ca nu am fost obscen". Măi, coaie am. Multe. Cu sânje în ele. Trust me on this. Cât despre p**ă (eu mă autocenzurez nu pentru că n-aş fi obscenă, ci pentru că mă ceartă Ţiganu, prietenii ştiu de ce), mulţumesc frumos, am avut şi am parte de exact câtă vreau. Top quality! Dar te întreb pe tine, tu ai cât îţi trebuie?

Toate astea fiind spuse, doamnelor, sper că mi-am mai spălat din păcate. Cât despre voi, domnilor, sper să apreciaţi mai mult eforturile noastre. Pentru că sunt multe. Şi susţinute. Deşi uneori am vrea să zacem cu mâna pe burdihan. Cu sticla de bere la gură. Să râgâim şi altele. Ca să fim şi noi puţin mai egale cu voi.