Alte aventuri cu Frieda. Si nu numai

Azi am decis ca trebuie sa o rasfat putin pe Frieda, draga de ea. Si am dus-o la spalatorie. Si nu doar asa, de fatzada. Ci si pentru o curatenie atenta inauntru. Si alintat cu silicon si parfum. Ca merita, Curulina. La spalatorie, un baiat ma invita zambind larg (cu o pauza intre dinti). "Bag-o la mijloc, acolo am spuma roz". Uuuu, nimeni nu mi-a mai spus asta pana acum. Roshesc. Clipocesc delicat din gene. Drept multumire. Ma duc sa platesc. "Pentru spalat si exterior si interior, ai cadou o sticla de lichid de parbriz. Pentru tine, uite, roz". Iar un ranjet larg. Ce-o fi, domle, azi? Toata lumea imi ofera lucruri roz. "Nu vrei si un odorizant? Uite" si imi intinde un bradutz. ROZ! Come on! Exagerati! Nu, merci, nu suport mirosul de capshuni artificiale. Il vreau pe ala albastru. "Dar e parfum masculin!" Exact.
Ies afara. Curulina mea toata roz, ca o bomboana fondanta. Ma asez pe un scaun. In cateva minute, langa mine se aseaza o domnitza. Toata impodobita. Ca un brad de Craciun. Din ala cu de toate. Cu ea, un baiat. Dupa cateva cuvinte, imi dau seama ca e doar un amic. "De ce nu stai, draga, si tu jos?" intreaba domnitza. "E rece scaunul". I-o fi fost baiatului teama sa nu faca o cistita, ceva. "Imi place catzelul din mashina voastra", spune el. "Eu i l-am luat lui Amorash. Si i-am luat si un Winnie Pooh, sa-l puna la chei". Apare si Amorash. Exact genul de purtator de Winnie Pooh la cheile de la mashina. Puhav, branzos, mers in bashini, bashchetzi aurii in picioare. S-a asezat cu spatele spre mine. La naiba! Mi-a zambit stramb ca un instalator, cu despicatura curului iesindu-i dezgustator din blugi. E, acu nu imi mai ofera nimeni nimic roz, sa-mi treaca de greatza? Amorash se apleaca brutal-afectuos spre domnitza. O mozoleshte sub privirile balinde ale amicului. Vreo cateva zeci de secunde. Am admirat incantarea amandurora la finalul mozolului. El s-a sters la gura. Ea s-a dat cu gloss. Din pacate, n-am mai putut sta. Frieda era gata. Curata, frumoasa, lucioasa si parfumata. "Sa ai grija la gainatz", imi spune baiatul. Poftim?!? "Avea doi gainatzi pe capota. Sa o fereshti. Strica vopseaua". Da, o sa-i scriu lu Oprescu. Sa organizeze o vanatoare de pasari. Sa crape toate. Sa nu ii mai strice vopseaua Friedei. Si cu ocazia asta sa taie si toti copacii din care cad frunze si lipiceala din aia pe mashina mea. Ce mama naibii! Sa ramana doar praf. Curat si sanatos. Ii promit sa am grija. Ii dau o atentie mica. Pentru spuma roz.
Plec la drum. Zambesc incantata. Miroase masculin. Imi aduc aminte de aseara. Ranjesc. Si strang buzele intr-un anumit fel. Oare datorita zambetului asta neshters oi fi primit atatea rozuri? Cant si dansez. "When the moon hits your eye like a big pizza pie, that's amooore". Frieda face bucle pe bulevardul suspect de liber. Mergem la posta. Aveam o recomandata. Ca sa intarim relatia noastra superba de iubire, eu si Curulina am mai bifat o premiera. Prima amenda pentru viteza!
Dar nu am apucat sa ma enervez. Pentru ca au venit altele peste mine. Mult mai importante. In primul rand, am dat in piatza de babutza mea preferata. Si i-am cumparat toate florile. Un bratz mare. Galbene, portocalii si roshii. Miroseau a pamant umed si a toamna frumoasa. Si acasa ma asteptau castane coapte. Si vin roshu nou. Care miroase si are inca gust de must. Amenda pentru viteza? Ce sa facem si noi, suntem tinere. La inceput de relatie. Ne mai ia valul.

P.S. Nu vi se pare ca Winnie Pooh are o fatza si atitudine cam gay, asa? Pun pariu ca si el s-ar intelege bine cu Cocolino si cu ursul ala de la "vrei acasa? pudding?". Care Cocolino si ursu Oetker, stiti voi ...