O lună jumate de Oameni darnici

Oamenilor, cu mare drag şi bucurie, mai trag o linie. S-a făcut o lună jumate de când am început o nouă etapă a campaniei oamenidarnici. După cum vă spuneam şi după primele 10 zile, mi-aţi depăşit aşteptările. Mulţi dintre voi nu doar aţi pus pe site-ul sau blogul vostru banner-ul campaniei, ci v-aţi făcut timp să adunaţi lucruşoare şi să vă întâlniţi cu mine să mi le daţi. Ştiţi câte s-au adunat? Foarte multe! Unii saci, deja sortaţi şi puşi pe căprării sunt la ai mei părinţi drăguţi care mă susţin în demersurile mele, alţii sunt la mine în sufragerie, spre bulversarea motanului meu Miqui care nu prea mai ştie cum să ajungă pe balcon să se tolănească la soare. Am primit şi 4 calculatoare, pe care master Escu mă va ajuta să le primenesc ca să le pot duce în stare perfectă de funcţionare.

Ieri am făcut deja un pachet cu hăinuţe, dar şi pampers şi şerveţele de curăţat, câteva săpunuri şi periuţe şi paste de dinţi, pentru 3 bebeluşi de la Iaşi, ai căror părinţi (2 mame singure şi un tată abandonat de soţie) se descurcă foarte greu. Am aflat de ei de la o prietenă învăţătoare care mi-a povestit foarte emoţionată cum fiecare din aceşti părinţi luptă pentru copilaşi, dorindu-şi să-i crească, nu să-i abandoneze, în ciuda faptului că viaţa e extrem de grea. Sunt convinsă că nu vă veţi supăra că pe lângă cele 5 locaţii clar specificate pe site, vom mai ajuta şi pe alţii, atât cât putem.

De asemenea, sunt foarte fericită şi încântată să vă spun că în cont s-au adunat până acum 1.510 lei de la Anto, Isa, Robert Lukacs, Bogdan şi Jane care au donat chiar de 2 ori, şi de la Adi care a trimis tocmai de la Sâmbăta un plic foarte generos. Şi Clarisa Cor y amor a făcut o donaţie, după ce am achiziţionat nişte superbe inele de la ea, m-a rugat ca banii să-i pun în cont.

În ideea în care deja s-au adunat foarte multe lucruri, e păcat să le ţin aiurea până în septembrie, aşa că am decis să devansez zilele de dus sacii la locaţii. Peste două săptămâni mă vor ajuta mama şi Cati să duc multe multe la Chitila. Apropo, vă rămăsesem datoare cu nişte poze din acea genială zi când am dus cu Pedro şi Mielu cele 4 paturi la Chitila.

Peste 3 săptămâni mă voi întâlni cu acei tineri care sunt infectaţi cu HIV şi le voi duce, în afară de haine şi încălţăminte, prosoape, perne şi ceva cosmeticale (săpun, pastă, periuţe, etc). Tot pe atunci voi ajunge, voi vedea care dintre voi mă va ajuta cu încă o maşină, la Casa Soarelui. La copilaşii drăgălaşi de care au grijă Fraţii Marist, din zona Apusului, voi ajunge, tot aşa, cu ceva ajutor, cu haine, jucării, cărţi şi calculatoare pe la începutul lui august. Cel mai lung şi mai încărcat drum, la Valea Plopului, va fi pe 15 august. Am stabilit deja cu Dan Şelaru că vom avea ajutor materializat în dubă încăpătoare.

Ce înseamnă toate astea? Că ce se întâmplă e minunat! Că sunt convinsă că şi mai departe, pentru la iarnă, de sărbători, vom avea ce şi de la cine aduna lucruşoare pentru a-i bucura puţin pe cei care au atâta nevoie. Ştiţi că adunaţi, toţi copiii şi tinerii pe care îi ajutăm sunt în jur de 250? Vi se pare puţin?

Înainte de a vă mulţumi personal, vreau să vă spun ceva minunat. Acum o lună, Adela îmi scria că vrea să-mi fure ideea şi la Cluj, acolo unde locuieşte ea. Zilele trecute mi-a dat marea veste: s-a pus în mişcare! "LIIIIAAAAA!!!!!!!! Uau, am primit prima donatie din partea unei tipe care lucreaza la 24 Fun aici in Cj. Maine ma intalnesc cu ea sa discutam si o evetuala promovare pt actiune". A găsit un centru de copii cu dizabilităţi unde este nevoie de haine, cărticele, dar şi produse mai speciale (pampers pentru mai mult de 20 kg, prosoape, săpun, periuţe şi pastă de dinţi). Vă rog din suflet, voi cei din zona Clujului sau care ştiţi oameni în Cluj, ajutaţi-o! Îi puteţi scrie la adresa adela.rusu@gmail.com şi după cum i-am auzit vocea la telefon, e o drăguţă şi o energică şi o entuziastă.

Doresc să vă mulţumesc încă o dată fiecăruia dintre voi, cei care v-aţi dovedit deschişi şi darnici. De la Sibiu m-am întors cu lucruşoare de la Rhodi, care la rândul ei adunase de la Ramoo şi Dorina. La Braşov mi-a făcut o mare plăcere să mă întâlnesc cu Răzvan, cu Adina Dush şi cu Doina, mama lui Cristi (care tocmai din Belgia a dorit să ajute cumva). În Bucureşti, ca o Ana lui Manole umblând de nebună prin ploaie, tunete şi fulgere, m-am văzut şi am băut cafele cu Roxana, Mihaela şi Oti, Jane, Ada, Cornelia Marmoţica (la rândul ei a adunat lucruşoare şi de la Loredana şi Cristina), Alin Pamflezistul, Mihai V., Mona Stef, Ioana Mirică, Sofia, sora Antoanetei, draga mea Oana. Prietenul Nick m-a ajutat să aduc acasă calculatoarele donate de frumoasa anonimă care a donat şi paturile. Un "mulţumesc" special vreau să-i spun lui Cristi, tatăl lui Gruia, care şi-a găsit timp să se întâlnească cu mine, deşi urma să plece cu Gruia la operaţie în China în mai puţin de 2 săptămâni. Din tot sufletul le doresc să fie un succes intervenţia. Nu în ultimul rând, m-am întâlnit cu Mariana VV şi Dan Şelaru care au adunat trei saci mari cu diverse de pe la alţi oameni.

De săptămâna viitoare, după ce mă întorc din odiosul team-building unde voi pleca într-o oră, mă voi vedea cu Răzvan, Maria Magie noire, Gilda, Anuşca, Daniela, Bianca, Dan Burlacu, tiza Lia şi sper eu că vor mai apărea nume pe parcurs. În plus, aştept un pachet special tocmai din Germania, de la Die Christine.

Dacă am uitat pe cineva, vă rog să mă iertaţi şi să mă trageţi de mânecă.

Am o mare rugăminte la voi: fiţi mândri de voi şi bucuraţi-vă! Sunteţi minunaţi. Şi faceţi ceva special şi frumos. Daţi mai departe măcar bucăţi din ce am scris. Să vadă lumea că se poate. Că nu suntem ignoranţi, muţi şi orbi. Şi poate vor apărea şi alţii, care până acum poate nu au ştiut că se poate face un gest simplu care înseamnă enorm. Vă mulţumesc!