"My life isn't theories and formulas. It's part instinct, part common sense". Audrey Hepburn

miercuri, 5 noiembrie 2008

Frustrari profesionale. Si nu numai

Am incheiat azi un lung sir de evenimente dintr-o campanie a institutiei unde lucrez. Conferinte de presa, seminarii cu jurnalistii, workshop-uri, conferinte nationale. Cu actorii din domeniu. Atat companii (mari si foarte mari), cat si asociatii de consumatori, de protectie a consumatorilor. Tocmai trag niste concluzii. Nu despre mesajul campaniei. Ci despre modul nostru, romanesc, de a face anumite lucruri. In Campania asta am fost ajutati si au participat activ cativa specialisti straini. Trei englezi, o nemtzoaica si un grec. Datorita lor pot spune ca sunt cu cateva minute mai deshteapta. Si i-am pus pe lista cu mini-idoli. O sa incep cu ei, tocmai pentru a fi si mai pronuntat contrastul cu ai nostri. In primul rand, nu a existat eveniment la care ei sa nu vina la timp. Pregatiti. Chit ca fugisera prin traficul bucurestean, tocmai de la aeroport, uneori. Haine decente, neshifonate, un ceas, un inel, machiaj discret, totul de bun gust. Desi doar nemtzoaica e specialista in comunicare, si ceilalti si-au transmis povestile si mesajele intr-o maniera exemplara. Nu au lipsit glumele, zambetele, micile trick-uri care fac audienta sa fie atenta si sa nu se plictiseasca. Profi all the way.

Sa trecem, pe rand, la celelalte grupuri de participanti. In primul rand, proprii mei colegi. Nu cei din organizare (4 la numar), ci ceilalti, invitati sa participe. In calitate de observatori, de comentatori, de invatzacei. Multi nu au venit la evenimente. “Pai, daca nu mi-a zis shefu sa merg”. Frate, ai primit o invitatie, un mail, se discuta pe holuri. De ce dracu nu i-ai spus tu direct shefului ca vrei sa mergi??? Ii cunosc pe toti shefii. Mai tampiti sau mai simpatici. Dar in nici un caz vreunul cu personalitate de dominatrix, caruia sa-I ceri voie si sa mergi la buda. Ce m-a shocat cel mai tare a fost tocmai faptul ca varsta celor care nu veneau ca “nu le-a spus shefu” e scazuta. Oameni tineri. Teoretic, cu alta mentalitate decat cea veche “vin la program, imi fac ceva de treaba, iau salariu si la 4 sparg usha”. Cei care totusi au venit, au tacut. Ca mushcatele in fereastra. Desi se vorbeau lucruri de interes, chestiuni de invatat, subiecte chiar foarte interesante. Desi scopul acestor intalniri era de a ne face sa comunicam mai bine in primul rand intern, apoi si cu cei din afara, pentru ei nu a existat ideea de participare activa. Doamne fereste sa spun ceva si sa fiu “analizat” dupa aia. De proprii mei colegi. Nu spunem ce credem, sa nu ne facem de cacao. Nu ridicam privirea, sa nu cumva sa ne-o surprinda nemtzoaica si sa ne intrebe ce parere avem.

Jurnalistii. Un grup de participanti aparte. Inainte de a-mi spune parerea (strict personala), va reamintesc ca am facut o scoala de jurnalism, am lucrat prin presa, am lucrat cu ziaristi. I-as impushca pe toti. Fara mari exceptii. In primul rand, prezentarea lor. Cativa nespalati. La propriu. Putzeau. Desi era 10 dimineata. Nasol a fost ca erau si femei cu aceasta problema. Ca nu isi dau pe silent mobilele e una. Deh, oricand poate aparea un subiect fierbinte. Ca raspund si vorbesc tare, desi e un vorbitor la un pupitru, e o problema. Dar cea mai mare problema pe care am sesizat-o e ca nu au nicio idee despre subiectul discutat si, mai rau, in general despre domeniu despre care scriu. Nu isi fac temele, nu intra pe un site, pe niste documente, dar sar direct la beregata ca nu sunt informati. Ca si cum nu ar fi treaba lor sa se documenteze, sa afle, apoi sa intrebe si in final sa analizeze. Nu. Ei stiu sa sara la jugulara. No matter what. Dar sunt mari amatori de mancare, cafele si sucuri. Ca nishte termite. Dar, na, aici sunt eu rautacioasa probabil.

Am apreciat ca vorbitorii nostri (ai institutiei) au fost destul de bine pregatiti. Si pot sa vorbeasca, in general, liber si la subiect. Chit ca isi freaca verigheta, se uita mai mult in jos, se foiesc pe scaune. Dar de-aia i-am inregistrat. Sa se vada, sa se analizeze, sa rada de ei. Si sa invete ceva. Daca tot au fost pushi intr-un post. (n.a. nu ma citeste nici un shef, deci nu e periere gratuita, chiar asa am apreciat, in general, prestatia lor).

Au fost si multi (vreo 10) vorbitori ai unor mari companii. Sa ne intelegem. Venisera special pentru a prezenta compania si rolul in domeniu. Cu o singura exceptie, mi-am taiat venele. Desi le prefer lungi. Pe rand, si-au pus pe ecran prezentarea power point. Cu zeci de paragrafe inghesuite intr-un slide. Cu fraze lungi si intortochiate. Limbaj greoi. In mod normal, informatiile se selecteaza, se face un mic rezumat. Se prezinta punctele esentiale. Sau nu. “Vorbitorii” nostri au citit prezentarile. Ca la clasa I. Cuvant cu cuvant. Fara sa se uite la public. Fara sa taie din bla bla si sa vina cu ceva nou fata de ce era in prezentare. Cu voce terna. Shtearsa. Fara intonatie. Mai, nene, pentru ce dracu fac multinationalele cursuri de comunicare??? De ce mai participa la asemenea evenimente daca nu vin cu nimic nou fata de niste informatii generale pe care le gasesti si pe site-ul companiei? Chiar mai bine structurate. Poate ma repet, dar am observant ca cei mai multi vorbitori erau oameni tineri. De la care chiar astepti altceva! Dar nu. Limbajul de lemn, aglomerarea inutila de cuvinte si redundanta fac legea!

Cel din urma grup este cel al asociatiilor pentru protectia consumatorilor. Cu asa reprezenti, putem sa stam linistiti sa se cace toti in capul nostru. De data asta, mai mult ca in celelalte intalniri, ma asteptam sa se intample ceva. Sa aud voci. Sa fie un dialog. Sa se certe. Sa vina cu argument. Macar in idea ca inainte de a vorbi cei din sala, au facut strainii niste prezentari senzationale cu exemple clare din tarile lor. Ce inseamna acolo protectia consumatorilor. Cum au abordat problemele. Dar, in ciuda faptului ca in general suntem buni la copiat, nici unul din reprezentantii acestor asociatii nu a “furat” vreo idee. Unii au sarit ca nu au dialog cu ceilalti actori din domeniu. Pai, ati solicitat intalniri? A, nu. Care e profilul consumatorului pe care il reprezentati? Aaaammmmm. Nu prea stim. Juristi care sa va asiste in demersurile voastre aveti? Nu prea. Dar daca tot sunt niste straini pe aici, poate ne pun ei o vorba buna la Bruxelle. Sa ce? Pai, sa avem si noi un cuvant de spus. Ce cuvant??? Cand voi nu stiti nici pe ce planeta sunteti? Am avut o stranie senzatie, un flash-back in time, cand sareau romanii pe cate un strain amarat, dar care sigur avea dolari in buzunar. Sau macar o ciunga.

Sunt profund dezamagita. E tot ce pot sa spun. Mi s-a confirmat a mia oara ca jurnalistii sunt niste pafarishti si niste fripturisti. Am fost shocata ca oameni tineri, teoretic pregatiti, cu posturi prin diverse firme mari, nu sunt capabili sa scoata doua vorbe din gura. Ca mentalitatea e inca de a sta ascuns, cat mai cufundat in scaun. Nu spui nimic, nu te intreaba nimeni nimic. Desi nu-ti cere decat opinia personala. Parerea ta. Cum vezi tu lucrurile. M-am inspaimantat ca ceea ce ar trebui sa fie societatea civila e o frectie la picior de lemn. As fi vrut sa-I vad pe shefii mei prinshi in corzi. Luati la intrebari. Cu argument solide si probleme reale. Pentru ca inainte de a fi angajat intr-un loc sau altul, sunt consumator de servicii. Si mi-ar placea sa stiu ca, in afara de propria curiozitate de a-mi cunoaste drepturile si obligatiile, exista aceste organisme si organizatii care ma pot ajuta in demersurile mele (multe) si in bataliile cu morile de vant. Macar de principiu. Dar nu. Ghinion iliescu. Ramane cum am stabilit. Ei ne fut. Noi acceptam. Dupa care nu ne mai convine, ca nu ne-a iesit nimic. Si strigam viol.

29 de comentarii:

  1. na, neatza, in firma asta in care sap shantzuri eu, avem un team de nemti care ne vand produsele. echipa de acolo are oameni cu peste 5 ani vechime...crezi ca macar unul din ei in 5 ani de cand is io acolo au invatat ce anume vand, cum se fac produsele care le vand si ce contin? fac numai tampenii, promit verzi si uscate la clienti, nu au nici un gram de background IT. de aici, in schimb cand ai de facut niste schimbari sa iti fie mai usor in diverse proceduri...toata lumea se uita urat. si stai si te intrebi de ce ne place sa ne scaldam in mediocritate? pentru ca orice initiativa e taxata cu: nesatula, iara vrea sa ne puna sa facem ceva!

    RăspundețiȘtergere
  2. "mentalitatea e inca de a sta ascuns, cat mai cufundat in scaun" - cred ca se datoreaza de fapt unui singur lucru: despre ce mama zmeului sa vorbeasca daca habar nu au subiectul? daca nu sunt in tema cu nimic si nu ii intereseaza. nu doar prostia doare in romania, dar si ignoranta asta, apoi datul in stamba cu niste motive de cacat! ce e cel mai dureros e ca nimeni nu invata nimic de la altii. mers, vazut, bifat, ascultat (atunci cand nu vorbesc la telefon sau scriu mailuri pe laptopurile cu care au venit), ura si la gara. nici gand de analiza, de introspectie, de dorinta de performanta.. pana la urma nush daca e vina oamenilor in sine, sau nu cumva sistemul de educatie e atat de la pamant incat pregateste de fapt niste ratati.

    RăspundețiȘtergere
  3. acum 2 ani am fost la o scoala de vara la mangalia pe teme de discriminare.
    au fost 5 zile in care s-au tratat diferite subiecte puse pe masa de diferiti profesori si oameni din domeniu.

    am ramas dezamagit de comoditatea celor de varsta mea, de ignoranta lor.
    fara sa fiu lipsit de modestie,am participat la fiecare discutie ,astfel incat dupa 5 zile eram ragusit.

    de fiecare data unde am fost invitat sau neinvitat am incercat sa profit la maximum de eveniment, sa aflu cat mai multe sa comunic sa dezbat


    dar poate asa sunt eu, ceilalti in ignoranta lor se gandesc la sprituri,fripturi si la timpul care trece greu

    @ maria sistemul nu pregateste ratati,ei singuri aleg sa fie asa

    RăspundețiȘtergere
  4. De acord cu Meshuga. Sistemul nu te mai tine cu capul in pamant, ca pe vremea alor nostri. Mediocritatea si capul intre umeri sunt alegeri personale. E mai comod, se pare.

    RăspundețiȘtergere
  5. pe vremea mea, in facultatile din romania, a face un referat echivala cu a traduce din engleza, la cererea expresa a profilor, un capitol dintr-o publicatie in domeniu, capitol care era ulterior incorporat intr-o carte publicata de respectivul profesor... si am exemple din astea, garla! deci pardon, dar pe mine sistemul nu m-a prea educat, sau m-a educat, dar PROST. Norocul e ca multi au reusit sa fie autodidacti.

    RăspundețiȘtergere
  6. Maria, dar tu ai invatat sa comunici, sa-ti spui opiniile (mai ales cand e vorba de subiecte pe care le cunosti) in Anglia, la vreo scoala speciala? Nu ti-ai dorit si TU sa vorbesti, sa comunici? In plus, cursurile astea de comunicare, de prezentari, de si de, pentru asta sunt facute! Sincer eu am obosit putin sa dau tot timpul vina pe un sistem sau altul. Incerc sa mai vin si eu cu initiative si sa vreau sa stiu, sa cunosc. Parerea mea :)

    RăspundețiȘtergere
  7. Liuta,

    PowerPoint e piinea mea aproape zilnica. Problema e ca io sunt timid, cred ca te-ai prins, nu? Mai ales ca uneoeri trebe sa vorbesc in fata la o suta de oameni, si lb. germana nu prea e lb. mea materna.

    De regula cind ie o chestie mai importanta o repet acasa, da nu oricum ci in costume, o pun pa nefasta sa ma asculte. Chiar si eventualele "poante" le pregatesc desi in marea majoritate a cazurilor le uit sau nu mi se par potrivite atunci cind sunt pe scena, noroc ca sunt spontan si le brodesc loco. Cel mai penibil e dupa ce ai facut o prezentare sa nu se puna nici o intrebare si sa nu se contureze nici o discutie, de aceea e important sa fi un pic provocator.

    trebe sa fii si un pic original, de ex. io am renuntat la incheierea clasica "danke fuer Ihre Aufmerksamkeit", Thank you for your attention, Sunt gata sa va raspund la intrebari si am bagat cu succes de curind urmatoarea "poanta"..

    "Before I came here I was confused about this subject. Having listened to your lecture I am still confused, but on a higher level."
    - Enrico Fermi

    RăspundețiȘtergere
  8. da, scoala asta speciala e de fapt orice scoala din Anglia sau din Vest, unde activitatile scolare/universitare sunt gandite si facute in asa maniera incat te implice, ori vrei ori nu vrei. Nu cred ca englezii sunt mai destepti ca romanii, ci doar ca au metode mai bune. Si conteaza.. si se si vede. unde sunt ei, si unde sunt romanii ;) Ai observat si tu diferenta in episodul pe care l-ai povestit. Si da, pe mine m-au invatat aici la scoala din Anglia cum se face o prezentare in powerpoint, m-au invatat cum se tine un discurs, m-au invatat tricks and tips, si multe altele :) in romania nu m-a invatat nimeni, probabil pe considerente ca nu e nevoie (in IT), sau ca e common sense. Numai ca fiecare interpreteaza common sense dupa cum ii place si atunci poate e mai bine sa ii dai omului cel putin directia. In opinia mea, cam asta inseamna un sistem bun de invatamant, unul care iti da directii si te pregateste pt real life, si asta inca de cand ai 5 ani. Ca nimeni nu ne toarna in cap putina minte, in nici o scoala din lume :)

    RăspundețiȘtergere
  9. Participarea la discutii are si ia regulile iei. Una din cele mai simpatice mai ales pt. cei tineri, e metoda intelegerii voit gresite. De ex. un mare prof. vorbeste despre influenta razelor lunii asupra craitelor, si subliniaza faptu ca-n noptiile cu luna pline craitele sunt f. focoase. este de recomandat sa se intervina de genu "din studiile fizicanului laureat al premiului Nobel pt. pace, Xulescu, rezluta ca razelele lunii accentueaza orgasmu craitelor aflate in plina actiune. Profesoru va confirma aceste afirmatii, va binevoi sa repete o parte din expunere si astfel tinerica cu gura mare va dovedi ca e la subiect si poate a fost un pic neatenta, da oricum stapineste materia.

    RăspundețiȘtergere
  10. PS: Neamtu tiganu a punctat f bine ceea ce face diferenta: "e important sa fi un pic provocator." Regula de baza pe care am invatat-o aici e ca cel mai important e sa iti cunosti audienta si sa te gandesti care sunt cele 3 lucruri cu care pleaca ei acasa dupa prezentarea ta, ce isi amintesc ei din ea? atat - daca retin 3 lucruri, ti-ai atins scopul, Acum cum faci ca ei sa retina cele 3 chestii importante, tine de inteligenta fiecaruia si de stilul caracteristic de a prezenta si capta atentia.

    RăspundețiȘtergere
  11. Marie si Marioara, ia un par si ma omoara... paru sa fie de soc... sa nu ma omori de tot...

    Si p-aici se pune accent pe comunicare si prezentare. Ideea de baza e ca nici cea maigeniala idde nu are sansa sa fie transpusa in fapt atita timp cit nu esti capabil s-o explici s-o sustii.

    RăspundețiȘtergere
  12. Mariuco,

    Io din cind in cind fac si pa profu la o academie interna a concernului. Pt. a intra in chestie am facut un curs de prezentare de cinci zile si am dat examen. La examen iti dadea un subiect sa prezinti ceva de care nu ai auzit in viata ta, de ex. despre valoarea nutritiva a mersului cu trenu. Ceilalti cursanti iti dadeau note, nu profesoru, si crede-ma colegii, pe care de altfel nu-i cunosteam dinainte sunt mai cruzi decit profesorii..

    Cind fac cursuri, la sfirsit impart "studentiilor" formulare de apreciere, in care fiecare poa sa zica anonim cit de timpit am fost. Astea se aduna la centrala si se evalueaza.

    RăspundețiȘtergere
  13. @neamtu tiganu, hehe, eu am facut 1 semestru de curs comunicare si prezentare, si crede-ma ca in domeniul meu ai zice ca nu ai nici cea mai mica nevoie de asa ceva. aveam teme pentru acasa, trebuia sa venim si noi cu liste de intrebari, dupa fiecare prezentare, sa gasim aspectele pozitive si negative din prezentari, apoi fiecare din cursanti avea o zi in care prezenta in fata celorlalti. si atunci sa vezi belea: ca intr-un fel evitai toate punctele negative pe care le-ai auzit deja din prezentarile altora, dar intrai poate in altele la care nici nu ai visat. si da, si pe aici se practica foicica de feed-back, ba mai mult, se practica la toate cursurile, de orice natura ar fi ele. Iar profesorii sunt si ei punctati, de la 1 la 10, pentru capacitatile lor de prezentare, si exista si rubrici de Comments unde stundentii scriu cum le-ar fi placut sa le fie prezentat materialul ca sa fie mai pe intelesul lor. deci dupa cum spuneam, sistemul are un mare rol ;)

    RăspundețiȘtergere
  14. @neamtu tiganu, despre ce concern e vorba, doar nu om fi lucrat la aceeasi corporatie :D e cumva in IT?

    RăspundețiȘtergere
  15. HELLOOOOO!!! Maria, domnu Neamtzu si tziganu (by the way, wilkomen la mine pa blog)! Oamenii care au citit prezentarile, cei care s-au ascuns ins caun, deci cei despre care vorbesc au fost la zeci de cursuri de prezentari si comunicare!!!! Cu unii am fost impreuna!!! Io nu sunt mai cu motz, acelasi sistem de invatamant am parcurs, dar am prins din dreapta din stanga, am invatat si dupa scoala, si singura, m-am strambat la mine in oglinda, pentru ca AM VRUT!!!

    RăspundețiȘtergere
  16. P.S. Cat despre celelelate grupuri. Toata lumea se plange aici. Sunt si multe motive reale. DAR. Nimeni nu recunoaste ca nu a citit un contract inainte sa-l semneze, nimeni nu admite ca nu se informeaza asupra drepturilor si obligatiilor pe care le are. Toata lumea se plange. Si atat. Eu am propriile mele razboaie. Si am castigat batalii! Si nu ma dau batuta. Ca refuz sa ma plang stand cu curul pe canapea.

    RăspundețiȘtergere
  17. :D Lia, de-asta ziceam ca nu doar prostia doare in Romania ci si ignoranta. Dar pe de alta parte imi e imposibil sa cred ca daca esti implicat/stimulat la fiecare de activitate de acest gen, esti strut cu capul in nisip in real life. Pentru ca pana la urma, creierul nu e de fapt decat o retea de neuroni care invata din experienta, apoi doar reuseste sa faca conexiunile care trebuie ;) Nu vorbim aici despre cei cu brain damage, sau pe cei fara un minim de bagaj genetic ;) dar pp ca nu e cazul, unless daca respectivii au ajuns sa faca o facultate doar pt ca au fost vanatori de note sau au trisat la examene. arghhh - si atunci revenim la ideea de baza: de ce un astfel de sistem te lasa sa ajungi la nivel de performanta, iti da si diplome pe deasupra, daca nivelul omului e de scoala generala? :(

    RăspundețiȘtergere
  18. Nu stiu ce e in capul lor, pe bune. Sunt blazati, autizati. Si crede-ma, sunt oameni cu un job bun, salariu bun, casa, masa, sunt peste un minim decent de viata. Si cu toate astea, nu mishca. Nu vor sa fie stimulati. Or fi frigizi :)))

    RăspundețiȘtergere
  19. Maria,

    io nu lucrez in IT, imi cistig piinea la cel mai mare concern din lume, de origine germana, ca nr. de salariati. Ghici, ciuperca...

    De fapt am cam deviat, ofuu Liei e de fapt lipsa de initiativa a unor colegi.

    Lio,

    oamenii se impart in conducatori si condusi. Nu as zice ca unii sau altii sunt mai importanti, fiecare are locu si rolu lui.

    Poanta cu asemanarea intre ing. si ciine ca ambii au privirea inteligenta da nu stiu sa se exprime nu e aiurea. Nu fii asa categorica, exista oameni interiorizati care la masa sau ma rog in patu lor, pot face minuni da atunci cind ies in lume nu fac doi bani.

    Pa mine mai tare ma deranjeaza cei care sunt in stare sa vorbeasca despre orice si oricit, fara sa aiba habar, care incearca sa monopolizeze discutia.

    In multe camere de mitinguri sunt afisate regulile de discutie. Una dintre ele e ca fiecare trebuie sa spuna ceva. Asta e sarcina "moderatorului" a celuia ce conduce ostilitatiile.

    P.S Ti-a povestit de pretena mea Britta, o psiholoaga care m-a ajutat de multe ori la niste discutii?

    RăspundețiȘtergere
  20. Tzigane, nu mi-ai povestit. Eu am prieteni psihopati care ma mai ajuta din cand in cand :)))))

    RăspundețiȘtergere
  21. Lia, m-am gindit la tine ca fusei zilele trecute la Amsterdam, cu un Mercedes inchiriat. La intoarcere in Ge, m-a agatat pe Autobahn politia vamala si m-a-ntrebat daca am droguri. M-au vazut mai brunet si uitindu-se pe Ausweis au vazut si ca am un nume dubios. Am mai incercat sa fac si bancuri... toate corespundeau imaginii traficantului, Mercedes inchiriat (sunt cele mai folosite pt. ca daca-ti baga ciini si miros drogurile poti spune ca asa ai luat masina), ochelari negrii Viton, pantofi de lac si paru dat cu gel.

    Miine daca am chef iti povestesc de Britta.

    RăspundețiȘtergere
  22. Ahhh, nu esti doar plin de rautacisme, versuri si specialist in power-pointuri, mai faci si campanii de teasing :)) Huo! N-o sa dorm acu de curiozitate!

    RăspundețiȘtergere
  23. Lia, nu stii sa primesti un compliment :D omul tocmai ce a spus ca se gandea la tine pe drumul dinspre Amsterdam :) ntzzzzz

    RăspundețiȘtergere
  24. Hai ca-ti zic...
    Cu citiva ani in urma trebuia sa organizez o "community" intro anumita directie tehnica. Problema marilor concerne e ca au specialisti de toate felurile da nu stie stg. ce face dr. Am incercat cu metode specifice, circiuma, bautura, n-a iesit nimic. Am intilnit-o pe Britta, o psiholoaga, blonda inalta da nu solida, cu tite mici, si nasu cam ascutit.

    Ia a facut pe moderatoarea. Una din smecheriile iei era sa vina cu cartoase galbene si rosii ca la fotbal, daca unu vorbea prea mult ii arata cartonasu rosu si trebuia sa taca. Mai apoi a inceput cu jocurile de carti, probabil ca faceti si voi, fiecare sa scrie niste idei care-i trec prin cap pt. un anumit subiect, anonim pe cartonase. Ia ii desemna pa aia care trebe sa dezvolte ideea, nu de putine ori unii care nu scosesera nici un cuvint, nici chiar la bautura au surprins prin chestii f. misto si logica Zeiss.

    Asta-i un mare talent sa reusesti sa-l mulgi pe unu sau pe altu de idei, daca reusesti sa le vinzi ca fiind ale tale ai cistigat!

    Nu trebe sa te deranjeze ca unii tac, incearca si profita!

    RăspundețiȘtergere
  25. Vezi si asta fu o lectie cum se face o prezentare... nu trebe sa spui totu de la inceput:)

    Am multe povesti cu Britta!

    RăspundețiȘtergere
  26. @maria: fac si eu pe proasta, astept sa-mi spuna daca s-a gandit de bine sau nu :P
    @neamtzu: mie tocmai jmecheriile astea atat de altfel, de vii, de colorate ma fac sa vreau sa stiu si mai mult, sa vorbesc, sa imi spun parerea, chit ca nu e tot timpul cea mai buna. Dar asta e defectul meu, nu pot sa ma multumesc sa invat si sa vorbesc doar eu, imi plac dialogurile, trialogurile si discutiile constructive.

    RăspundețiȘtergere
  27. Lia, vino mai aproape inc-o vorba sa-ti mai zic... ce te fute pa tine grija ce fac ailalti? ce esti tu, moasa comunala? De unde nemultumirea asta ca "ailalti" nu fac si nu dreg?

    Cauta dialogu sau decadialocu, nu-l gasesti fa monologu, da fi convingatoare, atentie, pe cei care vorbesc prea mult ii paste primejdia sa scape prostii si odata prostia iesita s-au compromis.

    Noapte buna!
    P.S Ti-am spus ca-mi plac f. mult PS-urile? Se pare ca va trebui sa ma ocup un pic de tine sa te fac fata de treaba, ai ceva stofa da mai trebe lucrat!

    RăspundețiȘtergere
  28. :p cand lucrezi si cu altii, vrei dialog, e uneori musai sa vorbeasca si ei :) Cat despre vorbit prea mult, m-a invatat tata o vorba: copilul pana la 3 ani invata sa vorbeasca, dupa aia invata sa taca. Plus mama care m-a invatat (uneori cu fortza fizica) ca gura bate curu :)

    RăspundețiȘtergere
  29. P.S. Am si niste broderii, dar le arat doar cunoscatorilor :P Na, ca si mie imi plac ps-urile :)

    RăspundețiȘtergere