"My life isn't theories and formulas. It's part instinct, part common sense". Audrey Hepburn

luni, 18 aprilie 2011

Iertare și omenie

A început o săptămână care ar trebui poate mai mult ca oricând să însemne iertare, introspecție, pace în suflet și un dram de bunătate. Avem nevoie să cerem iertare și să iertăm. Nu-i ușor, dar e atât de necesar!

Voi începe prin a-mi cere iertare părinților mei, că nu le sunt aproape, că îmi poartă grija și poate uneori nu dorm noaptea de gânduri cum oi fi, cum m-oi descurca. Sunteți mereu în gândurile mele și mulțumesc în fiecare zi lui Dumnezeu că sunt sânge din sângele vostru și bucățică din voi. Dacă vă greșesc și nu sunt întotdeauna la înălțimea voastră, vă rog să mă iertați.

Cer iertare oamenilor cărora le-am greșit cu vorba sau cu fapta, pentru că nu mi-am dat seama că ce fac sau zic rănește și doare. Știu că am fost întotdeauna sinceră, chiar dacă ar trebui să învăț să fiu mai blândă uneori, mai diplomată.

Îi iert și le doresc din tot sufletul binele celor care m-au lovit sau rănit cu vorbele aruncate, cu nepăsarea, cu reacțiile sau non-reacțiile. E timpul să învăț că nu e corect să am așteptări de la oameni care nu au cum să ofere ce aștept eu, ca apoi să sufăr și să plâng. Trebuie să înțeleg odată pentru totdeauna că ce pentru mine înseamnă un gest de dragoste profundă pentru altul nu înseamnă nimic, iar dacă eu mă supăr e problema mea, nu a celuilalt. Și la fel, ce pentru mine e o ofensă și un cuțit în inimă, pentru altul e o glumă nevinovată. Lor le mulțumesc că m-au făcut să realizez că nu sunt atât de puternică încât să nu mai sufăr, să nu mai plâng, să nu mai simt.

Anumite relații rupte nu mai pot fi peticite sau reînnodate, pur și simplu pentru că așa e dat să fie. De aceea încerc întotdeauna să închid capitolele definitiv, să iert și să-mi cer iertare, ca să nu mai rămână lucruri nerezolvate și energii negative care să mă bântuie în viitor.

Mi-aș fi dorit să fiu acum în țară doar ca să fiu alături de familia mea de sărbători și ca să pot face, ca anii trecuți, bucurii unor oameni mai puțini norocoși ca noi. Nu am uitat nicio clipă de copiii și familiile pe care le-am ajutat împreună de exact 2 ani zilele acestea. Momentan de aici pot trimite doar ceva bani, din când în când, dar aș vrea să vă rog să mă ajutați și pe mine să îi putem ajuta împreună. Sunt oameni care nu au cum să pună un cozonac pe masă copiilor de Paște, dar cu ajutorul vostru se pot face bucurii enorme. Nu vă ia mult timp și știu că vă veți simți tare bine sufletește știind că gestul vostru aduce fericire. Lista familiilor, cu detalii și adrese e aici, pe oamenidarnici. Dacă puteți da mai departe mesajul, v-aș fi recunoscătoare. Vă mulțumesc din suflet și aștept să-mi scrieți aici sau pe mail dacă ați ales vreo familie anume, ca să am cât de cât o evidență. Numai bine!

10 comentarii:

  1. Cel mai puternic esti atunci cind inveti sa iti accepti slabiciunea. Unul din paradoxurile alea eterne, deh.
    Te sarut, un Paste cald si luminos iti doresc!
    IT

    RăspundețiȘtergere
  2. Mi-as fi dorit sa pot face ceea ce spui tu aici! Esti o fericita ca poti! Te imbratisez si sa ai un Paste frumos!

    RăspundețiȘtergere
  3. Ah, grozav, tocmai ce iti ceream un numar de contact, mi-ai dat raspunsul fara sa stii...

    RăspundețiȘtergere
  4. Bucuria merge mai departe,cum stii...
    >:D<

    RăspundețiȘtergere
  5. Zee, pentru mine nu e un paradox, e ceva normal :) Sărbători liniștite!

    Oana, nu există nu pot, toate se învață, se educă, se luptă cu ele în timp. Paște luminat!

    Danangib, îți voi da și un mail. Pupez

    Rodica, îmi doresc tare mult să fie așa. Te îmrățișez cu drag!

    RăspundețiȘtergere
  6. draga lia, eu am inceput cu Laura Tanasa, mamica ce avea un baietel cu boala "picioarelor strambe" si o sa ma ocup de ei si cu aceasta ocazie. pupescu

    RăspundețiȘtergere
  7. draga mea, vroiam sa te anunt ca, in contextul OAMENI DARNICI, am expediat si eu 2 pachete pentru doua dintre familiile cu nevoi pe care tu le-ai postat pe site-ul OAMNENI DARNICI. E un efort atat de mic, pentru un impact atat de important! Sper sa ajunga in timp util si sa se bucure de ele la masa de Sf. Pasti!Sa ai sarbatori fericite! Oana

    RăspundețiȘtergere
  8. Daniela, Oana, vă pup tare și vă mulțumesc!

    RăspundețiȘtergere
  9. Oana (stii tu...cu Miru si Smara...)20 aprilie 2011 la 20:06

    Te imbratisez tare tare si ma bucur ca te simti acum, acolo, ACASA!!! Te iubim!!! PASTE FERICIT!!

    RăspundețiȘtergere
  10. Să-ți fie bine! Să ierți, să fii iertată și să mergi pe drumul tău. Sper să fie presărat cu iasomii și zâmbete sincere.

    Te îmbrățișez, drago!

    RăspundețiȘtergere